Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

În prezent însă, atracţia exercitată de oraşul Agnita este redusă la doar câteva comune
învecinate, având o extensiune areală sub potenţialul creat de localizarea sa geografică, într-o
regiune preponderent rurală, care a suferit schimbări şi transformări esenţiale în ultimele
decenii.
Astfel, în realitate, se constată că, în cadrul zonei analizate, fluxurile au o orientare
convergentă în partea centrală (spre oraşul Agnita), respectiv o orientare divergentă în arealele
periferice, unde se resimt influenţele altor centre urbane, cu statut de municipiu: Sibiu,
Sighişoara şi Mediaş.
Cea mai mare importanţă, din acest punct de vedere, trebuie acordată dezvoltării
oraşului Sibiu şi extinderii, în consecinţă, a zonei sale de influenţă apropiată asupra bazinului
inferior al văii Hârtibaciului. Evident, municipiul Sibiu, prin dimensiunea sa demografică,
dezvoltarea sa economică, importanţa sa istorică şi culturală, şi nu în ultimul rând funcţia sa
administrativă de reşedinţă de judeţ, exercită oricum o influenţă majoră asupra întregului
bazin al văii Hârtibaciului, iar strategia vizând sistemul teritorial al văii Hârtibaciului trebuie
ajustată la realităţile planificării urbane a municipiului Sibiu, ca pol atractor major în partea
sudică a Transilvaniei.
Este însă necesar să relevăm rolul fundamental pe care îl joacă relaţiile intense pe care
municipiul Sibiu le întreţine cu localităţile din bazinul inferior al văii Hârtibaciului (în special
comunele Roşia şi Vurpăr, şi parţial Nocrich), care fac parte din aria sa periurbană. În acest
sens, trebuie subliniat mai cu seamă rolul acestor aşezări ca suport în funcţionarea la
parametri optimi ai sistemului urban-periurban, prin rezerva de spaţiu pe care ele o furnizează
municipiului Sibiu, care poate determina deconcentrarea şi delocalizarea anumitor funcţii de
la nivelul Sibiului la nivelul acestor aşezări. Astfel, se poate constata deja o anumită presiune
care se exercită asupra spaţiului aparţinător aşezărilor periurbane, în special în vederea
construcţiei de locuinţe (deconcentrarea funcţiei rezidenţiale), şi putem sugera ca, în viitor, în
această arie să fie localizate unităţi industriale, zone comerciale şi pensiuni turistice, care să
deservească reşedinţa de judeţ.
În partea nord-estică a regiunii analizate, în special în comunele Brădeni şi (parţial)
Iacobeni, se resimte influenţa difuză a municipiului Sighişoara, situat în judeţul învecinat,
Mureş. Aceasta se datorează distanţei relativ mici care desparte acest municipiu de localităţile
din bazinul superior al văii Hârtibaciului, precum şi serviciilor superioare furnizate de
Sighişoara, în comparaţie cu Agnita.
În partea de nord-vest a zonei analizate, în mod similar, se resimte influenţa difuză a
municipiului Mediaş, în special în cadrul comunelor Bârghiş şi Mihăileni, cauzele fiind
aceleaşi cu cele amintite anterior, în cazul municipiului Sighişoara.
În partea de sud-est, comuna Bruiu este situată la o distanţă destul de mare de orice
centru urban, izolarea sa fiind cauza fundamentală a regresului economic şi social pe care l-a
înregistrat în ultimii ani. Apartenenţa sa la sistemul văii Hârtibaciului este discutabilă, această
comună întreţinând relaţii şi cu localităţi din sistemul Depresiunii Făgăraşului.
Pentru remedierea acestei situaţii, trebuie întărite funcţiile urbane ale oraşului Agnita,
prin măsuri de eficientizare a activităţilor economice, apariţia unor întreprinderi care să
valorifice resursele locale, optimizarea folosirii resurselor de forţă de muncă, creşterea ratei
de activitate a populaţiei în activităţi non-agricole, diversificarea şi creşterea cantitativă a
dotărilor edilitare şi a serviciilor publice. În acest fel, populaţia din localităţile din regiunea
analizată nu va mai fi obligată să se deplaseze la distanţe mari, iar Agnita şi-ar recâştiga
poziţia dominantă în sistemul de aşezări al bazinului văii Hârtibaciului.
Axa de dezvoltare a văii Hârtibaciului se va fortifica substanţial odată cu construcţia
autostrăzii „Transilvania”, care va fi situată la est de regiunea analizată, având o direcţie
aproximativ nord-sud, între Sighişoara şi Făgăraş. Este absolut esenţial ca drumul judeţean
106, al văii Hârtibaciului, să fie racordat la această viitoare magistrală rutieră a Transilvaniei,
39