Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

De asemenea, nu este exclusă continuarea aportului moderat de populaţie alohtonă, foarte
probabil tot de etnie rromă.
Ponderea etniei rrome din populaţia totală a arealului va creşte, dar în principal pe
baza natalităţii şi sporului natural, simţitor mai ridicate decât ale celorlalte etnii.
Se poate prevedea continuarea diferenţiată a procesului de îmbătrânire demografică,
în mod mai accentuat în cadrul etniilor română, maghiară şi germană.
Structura pe grupe de vârstă – care condiţionează direct indicatorii mişcării naturale –
se va deteriora şi mai mult în comunele Bârghiş, Alţâna, Bruiu, Marpod, Mihăileni, Brădeni,
exceptând situaţia unor imigrări însemnate.
Starea de „tinereţe” a populaţiei va fi caracteristică în continuare pentru comunele cu
populaţie rromă numeroasă: Iacobeni, Vurpăr, Roşia.
Evoluţia numerică a populaţiei într-un interval de mai bine de un deceniu în viitor va
constitui consecinţa factorilor analizaţi. În funcţie de indicatorii mişcării naturale prefiguraţi şi
în condiţiile unui sold migratoriu uşor pozitiv, populaţia din Bazinul Hârtibaciului va
înregistra o creştere lentă, cu un ritm în jur de 0,5% pe an, sporind cu aproximativ 2.000 –
2.200 persoane până în anul 2.020.
În cadrul teritoriului se profilează o evoluţie numerică sensibil diferenţiată, şi anume
în următorul mod (pe unităţi administrativ-teritoriale):
a). comune cu creştere moderată (spre accentuată) a populaţiei: Roşia, Vurpăr,
Nocrich, Iacobeni;
b). unităţi cu populaţie aproximativ stagnantă numeric: oraşul Agnita, comunele
Merghindeal şi Chirpăr;
c). comune cu dinamică uşor regresivă: Brădeni, Marpod, Mihăileni, Bruiu;
d). comune cu scădere moderată a populaţiei: Alţâna şi Bârghiş.
Strategiile demografice decurg dintr-o proiectare normativă, care nu poate fi
concepută şi elaborată decât cu participarea factorilor implicaţi, de la nivel judeţean, zonal şi
local.
Considerăm că unul dintre obiectivele care iese în evidenţă şi se impune este creşterea
gradului de populare al teritoriului analizat.
Având în vedere sporul natural modest, în medie, reiese că sursa principală de creştere
a densităţii o constituie imigraţiile. Urmărind popularea comunelor şi a localităţilor celor mai
deficitare cu persoane de calitate satisfăcătoare, metoda cea mai indicată ar fi reîntoarcerea
(remigrarea) unei părţi din populaţia plecată din acest spaţiu spre oraşele din ariile limitrofe
(Sibiu, Mediaş, Sighişoara, Făgăraş).
Procesul respectiv este însă foarte greu realizabil; nu se poate materializa fără
asigurarea a o serie de facilităţi, ce ar putea decurge în urma decretării Bazinului Hârtibaciului
din judeţul Sibiu ca zonă defavorizată.
Primul pas l-ar constitui acordarea de terenuri (agricole, în primul rând) sau asigurarea
posibilităţii cumpărării la preţuri reduse şi cu împrumuturi pe termen lung, cu dobânzi foarte
mici şi facilizarea construirii de locuinţe în aceleaşi condiţii.
Sunt necesare, însă, o serie de alte măsuri, care nu au şanse de reuşită fără implicarea
activă a organismelor judeţene, comunale şi antrenarea comunităţilor din fiecare aşezare. Una
dintre ele este stimularea şi sprijinirea înfiinţării de asociaţii agricole şi asociaţii profesionale.
O asemenea imigraţie ar contribui la revitalizarea populaţiei prin îmbunătăţirea
structurii pe grupe de vârstă (creşterea ponderii grupei adulte) şi stimularea natalităţii. Sunt
vizate în primul rând localităţile din comunele cu cele mai mici valori ale densităţii populaţiei,
dar şi cu natalitate şi spor natural reduse, cu coeficient ridicat de îmbătrânire (Bruiu,
Mihăileni, Bârghiş, Chirpăr, Brădeni, Alţâna, Marpod).
Problema utilizării cât mai eficiente a forţei de muncă şi ridicarea nivelului de
instruire sunt corelate în mare măsură.
63