Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

2.4. ASPECTELE SOCIALE
OBIECTIV STRATEGIC 9. Ridicarea calitativă a standardului activităţilor din
învăţământ, ocrotirea sănătăţii şi cultură în vederea împlinirii dezideratelor spirituale şi
de siguranţă socială a populaţiei aferente regiunii
În societăţile dezvoltate, componenta socială ocupă o poziţie importantă în holarhia
indicatorilor de cuantificare a calităţii vieţii şi în aprecierea gradului de dezvoltare local,
regional şi naţional.
Finanţarea ramurilor aferente sectorului social (educaţie, sănătate, cultură etc.)
reprezintă, în primul rând, apanajul unor acţiuni concertate, consecvente şi de lungă durată, din
partea guvernului fiecărui stat în parte. Coeficientul de finanţare a sectoarelor sociale este direct
proporţional cu gradul de dezvoltare şi cu valoarea PIB-ului din fiecare stat în parte (societăţile
europene cele mai dezvoltate, care alocă fonduri considerabile pentru sectoarele sociale, sunt
considerate modele de stabilitate şi eficienţă la nivel mondial - Finlanda, Suedia, Norvegia,
Elveţia, Germania, Olanda etc.).
Încadrarea României (cu toate regiunile sale) în categoria statelor civilizate, reclamă şi
impune fonduri financiare din ce în ce mai consistente pentru sectoarele aferente domeniului
social; în lipsa lor, carenţele teritoriale înregistrate, la nivel naţional, precum şi în regiunea
Valea Hârtibaciului (uneori severe) sunt imposibil de surmontat.
Strategia de dezvoltare teritorială a Văii Hârtibaciului, din perspectivă socială, trebuie
integrată omogen în strategia de ansamblu a regiunii, care se bazează pe o serie de obiective
strategice şi direcţii de dezvoltare, aferente fiecărui domeniu în parte.
Gradul de aplicabilitate, importanţa şi eficienţa obiectivului strategic 9, poate rezulta
din implementarea a trei direcţii majore de eficientizare a principalelor sectoare sociale din
regiune (educaţie, sănătate publică şi cultură).
Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 9
2.4.1. Învăţământul
9.1. Creşterea calităţii învăţământului, prin modernizarea şi diversificarea
infrastructurii şcolare, a dotării cu personal educaţional performant
Fiecare direcţie în parte impune o serie de acţiuni concrete, care vizează toate
elementele componente ale celor trei sectoare din domeniul social (educaţie, sănătate,
cultură).
Acţiunile aferente acestei direcţii de dezvoltare trebuie să fie rodul interrelaţionării
permanente a trei categorii de factori cu responsabilităţi precise: factorii de decizie locali
(Primarii şi membrii Consiliilor Locale din fiecare unitate administrativ-teritorială a regiunii
Valea Hârtibaciului), factorii responsabili de conţinuturile educaţionale (ISJ Sibiu şi
managerii fiecărei instituţii de învăţământ din regiune) şi beneficarii calităţii actului
educaţional (elevii şi părinţii acestora). Este limpede că, în lipsa unor acorduri între aceste trei
părţi, nu pot fi soluţionate problemele existente în sectorul educaţional din regiune şi nu poate
fi concepută creşterea calităţii învăţământului.
Acţiunile responsabile cu creşterea calităţii şi a eficienţei actului educaţional din
regiunea Valea Hârtibaciului vizează fiecare ciclu educaţional în parte şi fiecare componentă
structurantă, din care două sunt esenţiale: infrastructura educaţională (la nivelul tuturor
ciclurilor educaţionale) şi personalul didactic.
97