Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

acţiunile vor avea şi un efect indirect asupra creşterii gradului de educaţie a
populaţiei în ceea ce priveşte asigurarea unui mediu de viaţă curat şi sănătos;
modernizarea şi reabilitarea infrastructurii sistemului educaţional şi de sănătate în
concordanţă cu nevoile de dezvoltare integrată, economică şi socială, pe termen
mediu şi lung a localităţilor va avea drept rezultat creşterea standardului de viaţă
al locuitorilor;
creşterea rolului instituţiilor de învăţământ în construcţia competivităţii regionale;
îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale în regiune mai ales în zonele cu
rămâneri în urmă;
reducerea inegalităţilor în accesul la servicii de sănătate de calitate şi educaţie.
Măsuri:
1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
1.2. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţie a mediului;
1.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate;
Măsura 1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de
transport şi comunicaţii
Obiective specifice:
reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice locale şi regionale, cu scopul de a
crea cadrul favorabil atragerii de investiţii, promovării creşterii economice şi
creării de locuri de muncă sustenabile;
îmbunătăţirea infrastructurii regionale de transport dintre polii economici şi
coridoarele pan-europene;
facilitarea accesului la zonele industriale, turistice şi spre zonele izolate din
Regiune.
Tipul intervenţiei: Scheme de sprijin prin granturi
Tipul acţiunii şi aspectul tehnic:
Deficienţa infrastructurii de transport, în particular reţeaua de drumuri, a condus la
pierderea eficienţei economice şi a generat o imagine negativă a zonelor ca localizare pentru
investiţii. Doar 4,2% din drumurile judeţene şi comunale sunt modernizate, faţă de 10,6% la
nivel naţional conform datelor din 2005. Densitatea drumurilor la 100 km 2 din Regiunea
Centru se situează sub media pe ţară: 29,9 km/100 km 2 faţă de 33,5 km/100 km 2 . Există
dificultăţi majore în traficul de mărfuri şi a celui urban în oraşele mari prin lipsa centurilor
ocolitoare (Braşov, Sibiu, Sebeş, Făgăraş, Sacele).
La sfârşitul anului 2005, în Regiunea CENTRU drumurile publice şi străzile orăşeneşti
erau modernizate în proporţie de 23,8%, respectiv 59,3%. În comparaţie cu celelalte regiuni,
gradul de înzestrare a infrastructurii de transport urban de pasageri (nr. Km de linie de
tramvai, troleibuz) plasează Regiunea Centru pe locul VI, respectiv locul I pe ţară în ierarhia
regiunilor, la aceşti indicatori. Nu există o reţea regională propriu-zisa de transport în comun,
cele de la nivel judeţean fiind slab dezvoltate. Există deficite în transport mai ales în legăturile
cu zonele izolate (în special cu zona nord-vestică). Serviciile prestate populaţiei sunt
necorespunzătoare în majoritatea cazurilor, mijloacele de transport utilizate sunt învechite şi
uzate, investiţiile realizate în domeniu au fost destul de reduse în ultimii ani.
Infrastructura de transport va fi susţinută mai ales atunci când se demonstrează
existenţa unei legături clare şi directe cu dezvoltarea economică. Proiectele trebuie să
urmărească nevoile regionale şi locale cu impact cât mai larg, şi vor căuta să dezvolte un larg
parteneriat local/regional sau/şi regional/naţional. Va fi vizată infrastructura din transportul
rutier, feroviar şi aerian din cadrul regiunii „Centru”, atât din mediul urban cât şi din mediul
rural.
52