Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

Pentru ciclul educaţional preşcolar se impun următoarele acţiuni:
implementarea a câte o secţie de grădiniţă de stat în fiecare sat din regiune în care
nu funcţionează o asemenea instituţie şcolară, deoarece statele civilizate, în care
educaţia reprezintă cu adevărat un sector prioritar (ex. Finlanda, care are cel mai
eficient sistem de învăţământ la nivel mondial, subvenţionează masiv existenţa
acestora, chiar acolo unde numărul de copii preşcolari este sub limita inferioară a
eficienţei financiare a lor). Prin urmare, se impune implementarea a câte o secţie
de grădiniţă în satele: Beneşti şi Ghijasa de Sus (com. Alţâna), Ighişu Vechi,
Vecerd şi Zlagna (com. Bârghiş), Ţeline (com. Brădeni), Gherdeal (com. Bruiu),
Săsăuş (com. Chirpăr), Moardăş, Răvăşel şi Şalcău (com. Mihăileni), Ghijasa de
Jos (com. Nocrich), Nucet (com. Roşia), chiar dacă numărul de preşcolari este
redus. În lipsa acestora, copiii preşcolari din satele amintite nu pot beneficia de
primul act educaţional, având dificultăţi, ulterior, în procesul de integrare şcolară
propriu-zis;
acordarea de către ISJ Sibiu a unui număr de locuri bugetate în grădiniţele din
regiune, suficient pentru a acoperi întregul efectiv de copii care doresc să fie
integraţi în ciclul preşcolar - numărul de locuri în grădiniţele funcţionale de stat
este mai redus decât efectivul de copii preşcolari cu circa 20 locuri;
stimularea apariţiei grădiniţelor private în regiune, deoarece acest tip de grădiniţă
lipseşte. Propunem înfiinţarea de grădiniţe private în localitatea Agnita (2 grădiniţe
private) şi localităţile în care efectivul de copii preşcolari este de peste 50,
respectiv: Alţâna, Iacobeni, Nocrich, Roşia, Nou şi Vurpăr. Propunerea noastră
este argumentată de faptul că existenţa grădiniţelor private este o practică curentă
în statele dezvoltate din Uniunea Europeană, înfiinţarea lor fiind stimulată şi
susţinută de către autorităţile locale şi regionale;
înfiinţarea unor grădiniţe în care limba de predare (a curriculum-ului preşcolar) să
fie romani, în localităţile în care contingentul de preşcolari de etnie rromă este
unul consistent (situaţia exactă a efectivelor de copii preşcolari de etnie rromă este
binecunoscută de către autorităţile locale din regiune);
încadrarea pe posturile didactice numai cu personal calificat (trebuie vizate în mod
special grădiniţele din mediul rural, unde funcţionează şi cadre didactice
nespecializate); în mediul urban, gradul de ocupare cu personal calificat deţine o
pondere de 100%;
utilarea şi dotarea corespunzătoare a fiecărei grădiniţe conform cerinţelor
Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, cu material didactic modern, precum
şi din punct de vedere igienico-sanitar (unele spaţii din mediul rural funcţionează
fără autorizaţie sanitară).
Ciclul şcolar primar impune o serie de măsuri concrete:
înfiinţarea în fiecare sat din regiune a unei secţii/şcoli de ciclu primar, chiar dacă
efectivele de elevi sunt insuficiente. Şi în alte state ale Uniunii Europene a
funcţionat, în anumite perioade, matricea actuală în România, ce presupune
transportul şcolarilor la şcoala din centrul de comună, însă s-a dovedit a fi o
alternativă puţin eficientă şi viabilă pe termen lung. Este de datoria factorilor
decizionali locali să redeschidă (cu orice efort financiar) unităţile şcolare închise
din satele Ighişu Vechi şi Vecerd (com. Bârghiş), Gherdeal (com. Bruiu) şi
Nucet (com. Roşia);
înfiinţarea unor instituţii şcolare cu module de predare inovatoare, în care
grupele de lucru sunt formate din maxim 10 elevi (modulele step-by-step,
Waldorf etc) în oraşul Agnita (2 instituţii de acest tip), precum şi localităţile
98