ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

More documents

Recommendations

Info

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE VHC şi rezistenţa la IFN rata rapidă de multiplicare a vHc (10 la puterea 12 virioni/zi) explică numărul ridicat al mutaţiilor, speciilor şi quasispeciilor care însoţesc tulpina mamă. În cursul tratamentului cu iFn profilul quasispeciilor se modifică permanent sub presiunea sistemului imun şi al iFn. astfel, la sfârşitul tratamentului cu iFn quasispeciile pacienţilor nonresponderi sunt mai omogene dar rezistente la iFn. • răspunsul virusologic – dispariţia sau diminuarea cu 2 lg a încărcăturii virale vcH din ser, celelalte compartimente de replicare (ficat, ganglioni, etc) fiind ignorate. • răspunsul biochimic este evaluat cu ajutorul alt. normalizarea alt cu replicare virală activă reprezintă un răspuns terapeutic parţial şi se explică prin supresia eliberării de citokine proinflamatorii de către iFn. Menţinerea unui alt crescut în condiţiile negativării testelor virusologice poate fi rezultatul unei hepatite cauzate de alţi factori (coinfecţii virale, etelism, medicamente, procese autoimune). • răspunsul histologic este definit prin diferenţa între punctajul componentei necroinflamatorii şi fibrotice pre- şi posttratament. răspunsul este considerat pozitiv dacă la sfîrşitul tratamentului gradul necroinflamaţiei se reduce cu cel puţin 2 puncte, iar al fibrozei cu cel puţin 1 punct. • răspunsul clinic se referă la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacientului şi la prevenirea instalării cirozei hepatice sau a cacinomului hepatic. Factori legaţi de virus rezistenţa vHc faţă de iFn este inăscută şi dobândită. vHc genotipul 1 dobândeşte cu uşurinţă rezistenţa faţă de iFn datorită capacităţii crescute de replicare (10 la puterea 12 copii/24 ore). astfel, vHc fabrică falşi receptori iFn, interferă căile de transmitere a semnalului iFn de la receptor la nucleu, inhibă expresia genelor dependente de iFn sau blochează direct funcţia antivirală a iFn. Factori legaţi de gazdă • bărbaţi • vărstini • pacienţi supraponderali • nivelul sideremiei crescut Factori legaţi de IFN • doza insufucientă de iFn • durata prea scurtă a tratamentului • lipsa sau asocierea defectuoasă a ribavirinei • anticorpi anti-iFn. Frecvenţa anticorpilor anti-iFn este de 4-10% şi de numai 2-4% în cazul iFn pegzlat. Bibliografie 1. Kane M. Global programme for control of hepatitis b infecţion. vaccine 1995; 13:s47-s49. 2. lee W M. Hepatitis b virus infecţion. n engl J Med 1997; 337 (24): 1733-45.3 3. alter MJ, Kruszon d, nainan ov et al. the prevalence of hepatitis c virus infecţion in the united states, 1988 througt 1994. n engl 1 Med 1999; 341:556-562. 4. Manns Mp. cureent state of interferon therapy in the treatment of chronic Hepatitis b. sem liv dis, 2002; 22(suppl 1): 7-13. 5. esteben r. Management of chronic hepatitis b: an overview. sem liv dis, 2002; 22 (suppl 1): 1-6.development conferince statemant: Management of hepatitis c 2002. G 6. Meeting repots: naţional institutes of Health consensus astroenterology 2002; 123. 7. Mc Hutchinson JG, Gordon sc, schiff er et al. interferon alfa -2b alone or in combination with ribavirin as iniţial treatment for chronic hepatitis c. Hepatitis intervenţional therapy Group. n. engl J Medv 1998; 339: 1485. 8. Zoulim F. Hepatitis b vitus resistance to antivirals. easl postgraduate course: chronic viral hepatitis: understanding and management resistance to treatment. 3-6 iulie 2003 Geneva, elveţia; 30-41. 154 ediţia i
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE 9. chiotan Mircea. boli infecţioase, Hepatitele acute virale, bucureşti; naţional 2002, p. 298-341. 10. ciufecu elvira sinziana. virusologie medicală. virusuri hepatotrope, bucureşti; naţional 2003, p. 332-401. 11. costin cernescu, simona ruţă. Medicamente antivirale bucureşti, rolul antiviralelor in tratamentul hepatitei b cronice; Medicamente antivirale folosite in tratamentul hepatitei c cronice; bucureşti , 2003 p. 75-100. 12. costin cernescu. virusologie medicală, ediţia a 2-a. chimioterapie antivirală. virusuri hepatice cu transmitere paranterală, bucureşti 2000 p. 82-233. 13. Georfeta lupuţiu, doina chiran. Meditaţie antiinfecţioase chimioterapie specifitate limitată cluj-napoca, 1995, p. 236 4.2 Rezistenţa la antibiotice sfârşitul secolului XX s-a manifestat printr-o accelerare semnificativă a evoluţiei microorganismelor şi patologiilor provocate de acestea. Fenomenul dat este caracteristic în special pentru infecţiile nosocomiale septico-purulente, şi este o reflectare a schimbărilor petrecute în ecosistemul uman, inclusiv spitalicesc, urmare a utilizării în masă a antibioticelor, creşterii prevalenţei gazdelor imunodificitare, scăderii interesului pentru igienizarea vieţii cotidiene, perturbarea raportului dintre diferite categorii de agenţi patogeni, etc. (5, 7, 25). descoperirea antibioticelor este apreciată ca un moment revoluţionar în controlul unui şir mare de boli infecţioase, deoarece de rând cu vaccinarea a permis diminuarea semnificativă a morbidităţii şi letalităţii. actualmente antibioticele prezintă cea mai numeroasă grupă de preparate medicamentoase. În rusia, de exemplu, actualmente se utilizează 30 diferite grupe de antibiotice, iar numărul de preparate aparte atinge 200. totodată, o particularitate a antibioticelor constă în faptul că, la un comportament neserios în utilizarea lor ele îşi pierd uşor eficienţa (23). un rol deosebit în etiologia infecţiilor intraspitaliceşti îl prezintă ecovariantele nosocomiale ale microorganismelor cu un grad înalt şi un spectru larg de rezistenţă la preparatele chimeoterapice, fapt care tot mai frecvent impune cliniciştii să utilizeze antibioticele de rezervă în tratamentul infecţiilor, care sunt mult mai costisitoare şi care duc la mărirea cheltuielilor pentru tratamentul pacienţilor (13, 16, 25). Clasificarea preparatelor antibacteriene pe larg utilizate în medicină (OMS, 2002). Clasa Antibioticele aminoglicozide beta-lactame streptomicina, canamicina, tobramicina, gentamicina, neomicina, amicacina • peniciline benzilpenicilina (penicilina G), procaun-benzil penicilina, benzatin-benzil penicilina, fenoxmetilpenicilina (penicilina-v), ampicilina, meticilina, clogzaciclina • penicilin/beta-lactamaz inhibitori amoxcilina • cefalosporine i-a generaţie: cefalexina, cefalotina ii-a generaţie: cefuroxima, cefoxitina, cefaclor iii-a generaţie: cefatoxima, cetriaxona, ceftacidim alte beta-lactame aztreonam • carbapeneme imipenem, meropenem • Glicopeptide vancomicina, teicoplanina • Macrolide/azolide eritromicina, oleandomicina, spiramicina, claritromicina, azitromicina • tetracicline tetraciclina, hlortetraciclina, minociclina, doxiciclina, oxitetraciclina • Hinolone acidul nalidixidinic, citrofloxacina, norfloxacina, pefloxacina, sparfloxacina, fleroxacina, ofloxacina, levofloxacina, gatifloxacina, moxifloxacina • oxazolidinone linezolida • streptogramine Hinupristina/dolfopristina altele bacitracina, cicloserina, novobiocina, spectinomicina, clindamicina, nitrofurantonina sulfanilamide şi trimetroprim trimetroprim, trimetroprim/sulfametoxazol ediţia i 155
Page 1:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 4 and 5:
cZu 616.9-022 G 49 GHIDUL DE SUPRAV
Page 6 and 7:
Page 8 and 9:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 155: VHB şi rezistenţa la IFN GHID DE
Page 171 and 172: 5.1 Igiena mâinilor GHID DE SUPRAV
Page 177 and 178: conectarea aparatului de circulaţi
Page 179 and 180: Bibliografie GHID DE SUPRAVEGHERE
Page 189: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Anexa 1. GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI C
Page 239 and 240:
Anexa 2 GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CO
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Anexa nr. 6 GHID DE SUPRAVEGHERE Ş
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Anexa nr.9 GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI
Page 249 and 250:
Anexa nr.10 GHID DE SUPRAVEGHERE Ş
Page 252:
Proiectul USAID „Prevenirea HIV/S
show all

ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?