ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE
capitolul 3.
ASIGURAREA REGIMULUI SANITARO-ANTIEPIDEMIC
3.1. Securitatea injecţiilor
injecţiile reprezintă una din cele mai utilizate proceduri medicale. conform estimărilor oMs pe
globul pământesc anual sunt efectuate circa 16 x 10 10 (bilioane) de injecţii, dintre care doar 5 - 10%
reprezintă injecţiile cu scop profilactic [1; 2].
injecţiile sunt larg practicate şi în republica Moldova. anual în ţară sunt importate circa 100 - 120
milioane seringi, dintre care doar 1-2% reprezintă seringile utilizate în scopuri de vaccinare. astfel, pe
parcursul unui an, sunt efectuate circa 24 injecţii pe cap de locuitor cu scop curativ şi diagnostic. un
studiu populaţional randomizat, efectuat la nivel naţional cu intervievarea a peste 10 mii gospodării,
realizat sub dirijarea cnŞpMp în a.2000, a demonstrat că 27% din respondenţi primiseră cel puţin o
injecţie cu scop terapeutic pe parcursul a 6 luni precedente (numărul mediu de injecţii la o persoană a
fost egal cu 10). circa 50% din respondenţi păstrau seringi în familie, iar 41% n-au recunoscut pericolul
folosirii repetate a unei şi aceleiaşi seringi [3].
nerespectarea standardelor de securitate în efectuarea manoperelor medicale invazive cum ar fi
deficienţele în sterilizarea echipamentului de uz multiplu, utilizarea repetată a echipamentului de uz
unic, neglijarea tehnicilor aseptice, precum şi practicile periculoase de înlăturare a deşeurilor ascuţite
generează riscuri de răspândire a agenţilor patogeni cu transmisie prin sânge de la pacient la pacient, de
la pacient la lucrătorul medical, mai rar de la lucrătorul medical la pacient.
este estimat că practicile nesigure în aplicarea injecţiilor cauzează anual la nivel global de la 8 până la
16 milioane cazuri de infecţie cu virusul hepatitei virale b, de la 2,3 până la 4,7 milioane cazuri de infecţie
cu virusul hepatitei virale c, de la 80.000 până la 160.000 cazuri de infecţie cu virusul imunodeficienţei
umane (Hiv). În anul 2000 circa 30% cazuri noi de hepatită virală b, 41% de hepatită virală c şi 5% cazuri
de infecţie cu Hiv au fost contactate în rezultatul administrării injecţiilor nesigure [4].
un studiu caz-control, efectuat în republica Moldova în anii 1994-1995, a estimat că în 30% din
cazurile de hepatită virală b acută la copii şi în 60% din cazurile de Hvb acută la adulţi infecţia a fost
transmisă, cel mai mult probabil, prin injecţii efectuate fără respectarea măsurilor de securitate [5].
evaluarea securităţii practicilor de efectuare a injecţiilor în iMs de ambulator în republica Moldova
în a. 2001, condusă de cnŞpMp, a scos în evidenţă riscuri mici pentru recipienţii de injecţii cu scop de
vaccinare, riscuri moderate pentru recipienţii de injecţii terapeutice şi riscuri majore pentru prestatorii
de injecţii. aceste concluzii au fost confirmate şi de experţii organizaţiei Mondiale a sănătăţii în cadrul
a 2 misiuni, realizate în republica Moldova în septembrie 2002 şi ianuarie 2004 [6].
În scopul ameliorării situaţiei privind securitatea injecţiilor şi gestionarea draM, inclusiv înlăturarea
lor inofensivă de către Ministerul sănătăţii şi serviciul sanitaro-epidemiologic de stat au fost întreprinse
unele măsuri concrete şi emise un set de documente directive şi normative (regulamentul privind gestionarea
deşeurilor medicale nr. 06.8.3.45 din 10.12.2001, aprobat prin Hotărârea medicului şef sanitar
de stat al republicii Moldova nr. 05-00 din 14.12.2001, ordinul Ms rM nr. 204 din 19.10.1994 „privind
organizarea şi trecerea obligatorie la utilizarea seringilor getabile în activitatea medicală din ţară”,
Hotărârile colegiului Ms: din 26.06.2001, din 17.08.2004 (proces verbal nr. 10 privitor la aprobarea
politicii naţionale pentru securitatea injecţiilor), din 25.07.2006 (proces verbal nr. 7)) în care au fost
specificate măsuri concrete şi adecvate privind securitatea injecţiilor si gestionarea deşeurilor medicale,
fiind aprobate planuri de acţiuni.
Însă masurile trasate se realizează lent. până în prezent satisfac cerinţelor securităţii injecţiilor doar
procedurile de administrare a vaccinurilor (sunt efectuate cu seringi de unică folosinţă cu mecanism
de auto-blocare, plasate îndată după utilizare şi temporar stocate în cutii de siguranţă şi sunt supuse
incinerării împreună cu aceste cutii). seringile de uz unic ordinare, folosite în scop diagnostic şi curativ,
după utilizare se supun dezinfecţiei (preponderent în soluţii cu clor) care nu garantează dezinfecţia lor
datorită nerespectărilor concentraţiei soluţiilor, greutăţii specifice a seringilor cu ace mai joase decât a
ediţia i
83