ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE
acele nu vor fi niciodată reintroduse în teci, bisturiile şi instrumentarul se vor pune după utilizare
în containere rezistente, care nu pot fi străpunse. astfel vor fi stocate şi acele utilizate. containerele
respective se transportă apoi la incinerare sau la spălare şi sterilizare, în funcţie de instrumentarul pe
care îl conţin.
pentru a reduce riscul transmiterii în ambele măsuri: pacient-personal medical şi invers, toate spitalele
vor adopta precauţiile universale pentru a preveni expunera la sânge şi alte produse biologice.
aceste măsuri trebue urmărite de tot personalul sanitar, iclusiv medici, care întră în contact cu pacienţii,
indiferent că este o urgenţă medico-chirurgicală sau un pacient dispensarizat, la un control simplu.
Întru prevenţia infecţiei Hiv şi a hepatitelor virale b, c şi d în rândul pacienţilor se recomandă
realizarea următoarelor măsuri de profilaxie nespecifică:
• testarea sângelui donat cu truse de diagnostic înalt sensibile şi înalt specifice, omologate şi
recomandate de Ministerul sănătăţii;
• implementarea în practica medicală a autotransfuziilor de sânge;
• reducera maximală a transfuziilor de sânge şi derivatelor lui;
• reducera maximală a administrării medicamentelor pe cale injectabilă;
• implementarea pretutindeni a utilizării maxime a instrumentarului medical de unică folosinţă;
• dezinfectarea, spălarea şi sterilizarea garantată a instrumentarului medical reutilizabil;
• folosirea de către personalul medical a mijloacelor de protecţie personală în activitatea profesională;
• acumularea instrumentarului medical de unică folosinţă în cutii autoblocante şi incinerarea lor;
• tratamentul antiviral a hepatitelor ca măsură preventivă;
• informarea continuă a populaţiei privind mecanismul căilor de transmitere şi profilaxia acestor maladii;
aşa dar, e necesar de menţionat cu toată certitudinea, că executarea strictă şi în plină măsură a
recomandărilor sus menţionate vor contribui esenţial la prevenirea expunerilor la infectare cu agenţi
patogeni ai infecţiilor hemotransmisibile.
Bibliografia:
1. Т. В. Голосова, И. К. Никитин. Гемотрансмиссивные инфекции. М., 2003.
2. Ghid de prevenire a transmiterii Hiv în practica medicală. Ministerul sănătăţii şi Familiei, comisia
naţională de luptă anti-sida, programul năţional de luptă anti-sida. bucureşti – 2002.
3. seriile Medicinei profesionale europene nr.8–Hepatita b ca risc profesional-1994.
2.6.2. Tipurile de acccidente
riscului înalt la expunere profesională accidentală – predispuşi specialiştii de profil chirurgical, ginecologii,
specialiştii echipelor de asistenţă medicală urgentă, care asigură asistenţă victimelor în accidente
rutiere sau la întreprinderi, în timpul calamităţilor naturale, asistentele de operaţii şi de proceduri, personalul
maternităţilor, cabinetelor ginecologice, laboratoarelor clinice şi de diagnostic, laboratoarelor de
diagnostic sida, medicii-stomatologi etc.
riscul de infectare creşte în dependenţa de lichidele şi materialele biologice: amniotic - pericardiac
– peritoneal – lichid de ascită – pleural – sinovial – cefalorahidian – ţesuturi – organe - secreţiile vaginale
– spermă – sînge. de asemenea riscul creşte de la expunerea la contactul cu piele intactă fără leziuni,
plăgi, dermatite şi mucoasele intacte la contactul cu mucoasele şi pielea afectată cu leziuni şi plăgi
profunde. Gradul riscului este determinat şi de volumul lichidului biologic aplicat pe suprafaţa pielei,
mucoaselor, de cantitatea virusului în materialul aplicat.
În conformitate cu recomandările provizorii ale serviciului de sănătate publică din sua pentru
profilaxia infecţiei cu Hiv, de exemplu, după expunerea profesională (MMWr 1996; 45; 468) riscul
infectării se clasifică în modul următor:
ediţia i
9