ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE
riscul de contaminare şi specificul patologiei nosocomiale sunt în funcţie de factorii de risc specifici
profilului instituţiei medicale.
s-a constatat, că în structura infecţiilor nosocomiale din secţiile de reanimare şi terapie intensivă
o rată mai semnificativă o constituie pneumoniile, asociate cu ventilarea artificială a plămânilor (A.В.
Выгоняйлов и дp., 2003; v. prisacari, e. roic, 2008).
În staţionarele hematologice in sunt reprezentate prin septicemii, asociate mai frecvent cu cateterismul
vaselor sangvine şi puncţia osteomedulară.
un studiu epidemiologic aprofundat (19) a stabilit ca incidenţa prin insp este în funcţie directă de
mai mulţi factori de risc, imunodificienţa organismului, vârsta înaintată a pacientului (60 ani şi mai sus),
diagnosticul de bază, prezenţa patologiilor concomitente, modul de internare (urgent), frecvenţa pansamentelor,
durata interevenţiei chirurgicale şi de aflare a pacienţilor în staţionar, timpul de efectuare
a operaţiei (orele 8.00-18.00), localizarea anatomo-topografică a traumei, tipul traumei. de exemplu,
s-a constatat, că incidenţa complicaţiilor septico-purulente postoperatorii a fost mai bine de 3 ori mai
înaltă la pacienţii cu patologii concomitente (obezitate, afecţiuni ale ficatului, afecţiuni gastroduodenale)
în comparaţie cu pacienţii fără patologii concomitente (20,29±2,82% şi 6,190,64%, respectiv). riscul
contaminării ispn este de 4 ori mai mare la pacienţii internaţi în mod de urgenţă în comparaţie cu
pacienţii internaţi în mod planificat (16,78±2,18% şi 4,01±0,65%, respectiv). durata medie a intervenţiei
chirurgicale a constituit în secţiile de chirurgie generală: în cazul pacienţilor fără complicaţii postchirurgicale
– 2,05 ore, iar la cei cu complicaţii septico-purulente – 2,80 ore. În funcţie de diagnostic durata
intervenţiei chirurgicale a constituit: în cazul pacienţilor operaţi pe motiv de hernie – 1,45 şi, respectiv,
2,25 ore, apendicită – 1,36 şi 1,64 ore, colecistită 1,50 şi 2,23 ore, ulcer gastric – 2,07 şi 3,00 ore, ocluzie
intestinală – 2,09 şi 4,20 ore, pancreatită -1,58 şi 2,08 ore, echinococoză – 2,09 şi 2,2 ore; în secţiile
traumatologice durata intervenţiei chirurgicale la pacienţii fără complicaţii a fost de 1,13 ore, iar la cei
cu complicaţii septico-purulente – 1,52 ore, inclusiv: cu fractura humerusului – 1,0 şi 2,45 ore, cu fractura
gambei – 1,22 şi 1,39 ore, pseudoartroză – 1,31 şi 1,5 ore, traumatism asociat – 1,13 şi 2,05 ore,
respectiv.
durata aflării pacienţilor în staţionarele menţionate constituie în medie 14,85 zile la cei fără
complicaţii postoperatorii şi 24,45 zile la cei cu complicaţii postoperatorii septico-purulente, inclusiv
11,36 şi 25,43 zile în secţiile de chirurgie abdominală şi 12,33 şi 23,47 zile în secţia traume asociate.
s-a mai constatat că la efectuarea pansamentelor zilnic infecţia postchirurgicală s-a dezvoltat la
6,05±0,81% din pacienţi la efectuarea pansamentelor peste o zi – la 8,23±1,20%, iar la efectuarea
pansamentelor peste două zile – infecţia chirurgicală septico-purulentă s-a dezvoltat la 26,32±3,74%
din pacienţi.
semnificaţia timpului efectuării operaţiei în declanşarea complicaţiilor septico-purulente este contradictorie.
conform datelor (29) indicele de infectare a plăgii postoperatorii creşte progresiv în raport
cu devierea timpului de operaţie, de la 7.30 până la 24.00, şi este determinat de operaţiile urgente
şi nesterile. alţi autori (2) menţionează creşterea indecelui de infectare a plăgii postoperatorii după
operaţiile efectuate noaptea, între orele 24.00 şi 8.00.
potrivit datelor noastre (23), (n=1606), riscul de dezvoltare a infecţiei chirurgicale (ispn) este
mai mare după operaţiile efectuate până (8.00-12.00) şi după masă (12.00-18.00), indicele de frecvenţă
constituind 8,08±0,92% şi, respectiv, 8,46±1,09%. la pacienţii operaţi între orele 18.00 şi 24.00 indicele
de frecvenţă a insp a constituit 3,94±2,23%. la pacienţii operaţi noaptea (între orele 24.00 şi 8.00)
complicaţii postoperatorii septico-purulente n-au fost observate.
Bibliografie
1. bejenaru a., chiseliov a. optimizarea sistemului de supraveghere epidemiologică la infecţiile
septico-purulente. optimizarea supravegherii epidemiologice la nivel de teritoriu rural. edineţ, 2000, p.
268-276.
2. castle M.a. Hospital infection control: principles and practice. new-Yorc, 1987, p. 256-265.
3. centers for disease control and prevention. national nosocomial infections surveillance
ediţia i
55