ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

More documents

Recommendations

Info

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE contribuit eficient la reducerea morbidităţii generale prin hepatitele virale b şi d, în special la copiii până la 14 ani. astfel că, Hvb în comparaţie cu morbiditatea în perioada prevaccinală în rândul copiilor până la 14 ani s-a redus de la 1002 cazuri în anul 1989 până la 17 cazuri în anul 2007 sau de circa 60 ori. această reducere semnificativă a contribuit la schimbarea raportului între nivelurile de morbiditate în rândul copiilor şi nivelul morbidităţii persoanelor de 15 şi mai mulţi ani. dacă pe tot parcursul perioadelor prevaccinală şi vaccinării selective a predominat morbiditatea în rândul copiilor, apoi în perioada vaccinării totale predomină morbiditatea adolescenţilor şi adulţilor. În grupul adolescenţilor şi celor vârstnici (15 şi mai mulţi ani) morbiditatea s-a redus de la 1836 cazuri în anul 1989 până la 222 cazuri în anul 2007 (17 şi mai mulţi ani) sau de circa 8 ori. această descreştere este datorată, atât măsurilor specifice de profilaxie (vaccinarea), cât şi măsurilor de profilaxie nespecifice, aplicate în republică. aşadar putem deduce, că vaccinarea nou născuţilor şi altor grupuri de risc este o măsură preventivă foarte eficace şi efectuarea ei în continuare, precum şi a măsurilor preventive nespecifice, va contribui la reducerea semnificativă an de an a morbidităţii şi la substituirea generaţiei actuale înalt afectate de vHb cu o altă generaţie puţin afectate. În pofida rezultatelor obţinute, totuşi indicii morbidităţii prin Hvb, depăşesc cu mult indicii înregistraţi în majoritatea ţărilor europene (de la 0,2 la 100 mii populaţie în luxemburg până la 1,8 în olanda) ceea ce contribuie la sporirea numărului de bolnavi cu hepatită cronică, ciroză hepatică şi cancer primar hepatic. indicele morbidităţii prin hepatite virale cronice şi ciroze hepatice creşte de la 772,9 ‰ în anul 1989 pînă la 1693,7‰ în anul 2005. Morbiditatea prin HVB acută în Republica Moldova după vârstă şi sex. unii din factorii biologici ce ar putea influenţa morbiditatea prin diferite infecţii sunt sexul şi vârsta, ce servesc ca criterii în determinarea grupelor de risc. pentru morbiditatea prin Hvb factorul de vârstă a jucat un rol semnificativ, servind şi ca unul din argumente în implementarea vaccinării totale contra Hvb a nou născuţilor începând cu toamna anului 1994. În rezultat, ponderea grupelor de vârstă 0-2 ani şi 3-6 ani pe parcursul celor 13 ani (1995-2007) a scăzut de la 238 la cazuri unice. persoanelor de sex masculin le revine o pondere mai mare în morbiditatea prin Hvb, constituind 55,8% în raport cu 44,2% în rândul persoanelor de sex feminin. Hepatita Virală C până în 1989 hepatita virală c (Hvc) era una din hepatitele virale nanb cu mecanism parenteral de infectare. astăzi sunt cunoscute caracteristicele principale ale virusului hepatitei c, unele legităţi ale procesului epidemic al infecţiei, există teste specifice pentru diagnosticul ei, însă sunt întrebări fără răspuns în ce priveşte controlul hepatitei virale c. Hepatita virală c, a început a fi oficial înregistratăîn rM începând cu anul 1991. datele prezentate în figura 2 ne demonstrează faptul că morbiditatea prin această infecţie a crescut treptat până în 1996 – de la 1,62 o / oooo la 7,6 0 o / oooo , o creştere de 4,7 ori. Începând cu anul ulterior, 1997, este în descreştere, atingând în 2007 indicele de 2,9 o / oooo . În cazul Hvc grupul de risc îl constituie persoanele de vârsta 20-50 ani. analiza şi evaluarea morbidităţii prin Hvc a bărbaţilor şi femeilor în diferite grupuri de vârstă a arătat că în general predomină sexul masculin – 52,7% în raport cu 47,3% ce revine celui feminin, constatându-se o diferenţă semnificativă. aşadar, în procesul epidemic al Hvc în ultimii ani are loc o descreştere latentă a nivelului de morbiditate, care, probabil, va continua şi în anii următori, dar ponderea lor va creşte datorită reducerii semnificative a morbidităţii prin Hvb şi Hvd. Hepatita virală D particularităţile epidemiologice ale hepatitei virale d sunt în mare măsură similare cu cele ale infecţiei cu vHb, dat fiind faptul că agentul patogen al hepatitei d este un virus defect care poate pro- 38 ediţia i
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE duce o coinfecţie sau o suprainfecţie numai în prezenţa virusului hepatitei b Morbiditatea prin hepatita virală d (Hvd) în republică se înregistrează oficial începând cu anul 1991. pe parcursul acestei perioade curba incidenţei a avut un caracter ondulat, cu oscilări de la valoarea minimă de 0,14 o / oooo în 1991 până la 1,9 o / oooo în 1997, după care revine perioada de descreştere a morbidităţii până la 0,6 o / oooo în anul 2007. Fig. 2. Dinamica morbidităţii prin HVC şi HVD acute în Republica Moldova, anii 1991-2007 ponderea grupelor de vârstă în morbiditatea prin Hvd creşte odată cu vârsta. ceea ce ţine de sexul mai frecvent afectat de această infecţie, Hvd nu diferă de infecţiile cu virusurile hepatitice b şi c, adică predomină populaţia masculină, constituind 66,3%, în raport cu 33,7% la populaţia feminină. Perioada de incubaţie a) Hepatita Virală B pe parcursul multor ani s-a considerat că perioada de incubaţie a infecţiei cu vHb variază de la 45 până la 180 zile. În ultimii ani au apărut păreri precum că debutul Hvb are loc peste 30-90 zile din momentul infectării. aceste păreri sunt încă la etapa de discuţie. b) Hepatita virală C În Hvc, conform părerilor majorităţii autorilor, perioada de incubaţie variază de la 14 până la 110 zile, având valori medii de 28-43 zile. divergenţele care totuşi se semnalează, sunt argumentate de existenţa mai multor genotipuri ale vHc. c) Hepatita virală D perioada de incubaţie în Hvd variază de la 21 până la 90 zile, iar debutul bolii este, de regulă, insidios. receptivitatea populaţiei a) Hepatita Virală B sunt considerate receptive la infecţia cu vHb toate persoanele care nu au fost vaccinate şi care nu au suportat hepatita b în nici una din formele sale şi, deci, la care nu sunt depistaţi următorii markeri ai hepatitei b: agHbs, anti-Hbs şi / sau anti-Hbc. indivizii cu Hbs-antigenemie sunt deja infectaţi, iar cei anti-Hbs seropozitivi sunt imuni. persoanele cu anticorpi anti-Hbc au suportat Hvb în trecut; aceşti anticorpi nu au calităţi protectoare, dar cazuri de reinfectare cu vHb la posesorii acestora nu sunt atestate. ediţia i 39
Page 1: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 4 and 5: cZu 616.9-022 G 49 GHIDUL DE SUPRAV
Page 6 and 7: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 25: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 90 and 91:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
VHB şi rezistenţa la IFN GHID DE
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
5.1 Igiena mâinilor GHID DE SUPRAV
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
conectarea aparatului de circulaţi
Page 179 and 180:
Bibliografie GHID DE SUPRAVEGHERE
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Anexa 1. GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI C
Page 239 and 240:
Anexa 2 GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CO
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Anexa nr. 6 GHID DE SUPRAVEGHERE Ş
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Anexa nr.9 GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI
Page 249 and 250:
Anexa nr.10 GHID DE SUPRAVEGHERE Ş
Page 252:
Proiectul USAID „Prevenirea HIV/S
show all

ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?