ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

More documents

Recommendations

Info

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE infecţiile chirurgicale de incizie se împart în două categorii, cele de suprafaţă, când în procesul inflamator sunt implicate numai învelişurile cutanate şi ţesuturile subcutanate, şi infecţiile profunde, când în proces sunt implicate ţesuturile mai profunde. infecţia chirurgicală a organelor sau a cavităţilor implică oricare parte anatomică a organismului (organ sau cavitate), cu excepţia învelişurilor sau pereţilor organismului în regiunea inciziei, care au fost deschise sau au fost supuse manipulaţiei în procesul de operaţie (35). Definiţii de caz în infecţiile chirurgicale* Infecţia chirurgicală de plagă superficială infecţia apare nu mai târziu de 30 de zile după operaţie şi atrage în proces numai învelişul cutanat şi ţesutul subcutanat în regiunea inciziei. la pacienţi se înscriu cel puţin una din următoarele: 1. secreţii purulente din incizie, sau dren suprafaţial cu confirmare de laborator, sau fără asemenea confirmare. 2. izolarea microorganismelor din lichid sau ţesut, prelevate prin metode aseptice din zona plăgii de suprafaţă. 3. Manifestă cel puţin unul din următoarele semne sau simptome ale infecţiei: durere sau senzaţie dureroasă (dolor), tumofiere limitată (tumor), hiperemie(color), febră locală sau febră generală (în cazul când nu este prezentă altă cauză), leucocitoză, accelerarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor, indicarea antibioticelor fără o altă cauză, sau deschiderea deliberată a plăgii de către chirurg. 4. diagnosticul infecţiei chirurgicale de plagă superficială este stabilit de medicul chirurg sau de medicul curant. Infecţia chirurgicală de plagă profundă infecţia apare nu mai târziu de 30 de zile după operaţie în lipsa implantelor, sau nu mai târziu de un an de zile la prezenţa implantelor (valvulă cardiacă, biotransplante, inimă artificială, proteză de şold) în locul operaţiei şi sunt toate temeiurile de a socoti, că infecţia este legată de operaţia dată, în infecţie sunt antrenate şi ţesuturile mai profunde (de exemplu stratul fascial sau cel muscular) în regiunea inciziei, iar pacientul înscrie cel puţin una din următoarele: 1. secreţii purulente din adâncimea inciziei, însă nu din organ sau cavitate. 2. divergenţa spontană a plăgii sau deschiderea deliberată de către chirurg, când pacientul prezintă cel puţin unul din următoarele semne sau simptome ale infecţiei: febră (>38ºc), durere locală sau senzaţii dureroase, chiar şi în cazul rezultatelor bacteriologice negative. 3. la examinarea directă, în timpul operaţiei repetate, la examinarea histopatologică sau imagistică este depistat un abces sau alte semne de infecţie în zona inciziei profunde. 4. diagnosticul de infecţie chirurgicală profundă este stabilit de chirurg sau medicul curant. Menţiuni: 1. infecţia în care sunt antrenate cât incizia de suprafaţă, atât şi cea profundă, se înregistrează ca infecţie chirurgicală profundă. 2. infecţia organului/cavităţii, care este supusă drenării prin incizie, se înregistrează ca infecţie chirurgicală profundă. Infecţia chirurgicală a organului/cavităţii infecţia apare nu mai târziu de 30 de zile după operaţie în lipsa implantelor, sau nu mai târziu de un an la prezenţa implantelor în locul operaţiei, şi sunt toate temeiurile de a socoti că infecţia este legată de operaţia dată, în infecţie este implicată orice parte a organismului (organ sau cavitate), cu excepţia zonei de incizie, care a fost deschisă sau supusă manipulaţiilor în timpul operaţiei, şi pacientul înscrie cel puţin una din următoarele: ___________________ * la baza definiţiilor de caz a infecţiei chirurgicale este folosită definiţia cdc pentru programul nnis sua (35) 50 ediţia i
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE 1. eliminări purulente din drenajul stabilit în organ sau cavitate. Menţiune: 1. nu este considerată ca infecţie chirurgicală a organului/cavităţii inflamaţia localizată în jurul plăgii (înţepate), care se consideră ca infecţie a invelişurilor cutanate sau ţesuturilor moi în funcţie de profunzime. 2. depistarea microorganismelor din lichid sau ţesut, obţinut prin metode aseptice din organul sau cavitatea afectată. 3. la examinarea directă în timpul operaţiei repetate, sau la examinarea histopatologică sau radiografică, este depistat un abces sau alte semne de infecţie în care sunt antrenate organul sau cavitatea respectivă. 4. diagnosticul de infecţie chirurgicală a organului/cavităţii este stabilit de chirurg sau medicul curant. o trăsătură ce caracterizează insp este polimorfizmul nosologic, etiologic şi clinic pronunţat. la ora actuală se înregistrează circa 140-150 de manifestări clinice ale isp, care afectează practic toate sistemele funcţionale ale organismului. conform studiului nostru (19) efectuat pe modelul municipiului chişinău în baza cazurilor de in înregistrate oficial (anii 1996-2002), infecţiile septico-purulente nosocomiale s-au manifestat prin 70 de variaţii clinice. cea mai înaltă pondere în structura insp o constituie infecţiile de plagă chirurgicală superficială, care constituie 45,8% din toate formele nosologice înregistrate. acest tip de infecţii spitaliceşti a inclus următoarele diagnostice: „plagă supurată”, „seromă a plăgii”, „divergenţa suturilor”, „escarii supurative”, „erizepel”. infecţiilor de plagă chirurgicală profundă le-a revenit 19,9%, şi au inclus 29 forme nosologice: „abces subaponeurotic”, „abces postoperator”, „abces subdiafragmal”, „abces intraabdominal”, „abces subhepatic”, „abces intestinal”, „abces pararectal”, „abces peritoneal”, „abces paravezical”, „abces al bazinului mic”, „abces paraombilical”, „fistulă de legătură”, „flegmon retroperitoneal”, „flegmon subaponeurotic”, „flegmon postoperator”, „flegmon al peretelui anterior abdominal”, „peritonită”, „pelvioperitonită”, „empiem pleural”, „hematom subaponeurotic”, „hematom al plăgii”, „eventraţie postoperatorie”, „flectene infectate”, „hematom supurat”, „laparocentoză”, „pleurezie purulentă”. infecţiile sistemului articular constituie 2,53%. din acest tip de infecţii preponderent a fost determinată „osteomielita”, „inflamaţia bontului”, „inflamaţia în jurul broşelor”, „empiem posttraumatic”, „artrita purulentă”, „inflamaţia locului fracturat”. infecţiile aparatului de reproducere au alcătuit 12,06%, inclusiv diagnosticurile: „endometrită”, „metroendometrită”, „parametrită”, „orhoepidemită”, „epidendimită”, „colpită postoperatorie”, „abces ovarian”, „gonită purulentă”, „previoperitonită”. infecţiile pielii şi ţesuturilor moi ocupă 13,29% din totalul structurii formelor nosologice şi include în marea majoritate a cazurilor diagnosticul „abces paraterapeutic” şi „mastita”. infecţiile tractului respirator inferior au constituit 3,97% din patologia generală şi include exclusiv diagnosticurile „pneumonia nosocomială” şi „bronhopneumonia nosocomială”. infecţiile sistemului cardiovascular s-au determinat în 0,92% cazuri, inclusiv diagnosticurile „flebita venei auxiliare”, „tromboflebita”, „endocardita”, „pericardita”. infecţiile sistemului nervos central s-au determinat în 0,76% cazuri şi sunt reprezentate de meningita purulentă. infecţiile ochilor, urechilor şi altor localizări determină 0,76% din patologia septico-purulentă postchirurgicală, şi includ „uveita”, „endoftalmita”, „eridociclita”, „laringita acută”. Particularităţile etiologice în infecţiile chirurgicale nosocomiale spre deosebire de infecţiile clasice ispn prezintă o patologie nespecifică atât din punct de vedere al manifestărilor clinice, cât şi etiologic. experienţa noastră (20, 24) demonstrează elocvent acest fenomen. din 132 de tulpini de microorganisme izolate de la pacienţii cu complicaţii septico-purulente postoperatorii în secţiile de chirurgie abdominală 29,5% prezintă e. coli, 12,9% - s. epidermidis, 9,8% - s. aureus, 9,8% - ps. aeruginosa, 8,3% ediţia i 51
Page 1: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 4 and 5: cZu 616.9-022 G 49 GHIDUL DE SUPRAV
Page 6 and 7: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 25: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 102 and 103:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
VHB şi rezistenţa la IFN GHID DE
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
5.1 Igiena mâinilor GHID DE SUPRAV
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
conectarea aparatului de circulaţi
Page 179 and 180:
Bibliografie GHID DE SUPRAVEGHERE
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Anexa 1. GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI C
Page 239 and 240:
Anexa 2 GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CO
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Anexa nr. 6 GHID DE SUPRAVEGHERE Ş
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Anexa nr.9 GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI
Page 249 and 250:
Anexa nr.10 GHID DE SUPRAVEGHERE Ş
Page 252:
Proiectul USAID „Prevenirea HIV/S
show all

ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?