ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

5.1 Igiena mâinilor
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE
capitolul 5.
IGIENA PERSONALULUI MEDICAL
În literatura contemporană igiena mâinilor personalului medical este prezentată ca una din cele
mai importante în transmiterea in. Încă în 1847 ignaţ Zemmeliveis în rezultatul unui studiu epidemiologic
a confirmat, că decontaminarea mâinilor personalului medical este o procedură importantă,
care permite preîntâmpinarea in. Graţie implementării în practică a antisepticii mâinilor în instituţia
obstetricală, unde activa Zemmeliveis, mortalitatea a scăzut de 10 ori. totodată şi după 150 de ani
această problemă, rămâne de a fi actuală.
conform datelor (1) în 80% cazuri cauza principală de transmitere şi răspândire a in sunt mâinile
personalului medical. practica mondială relevă (8) că prelucrarea corectă a mâinilor se efectuează numai
în 40% cazuri. acest fapt se explică în primul rând prin lipsa deplină de cunoştinţe şi deprinderi privind
tehnica corectă de prelucrare a mâinilor (1). din alţi factori ce cauzează o asemenea situaţie pot fi
menţionaţi: insuficienţa de timp, pericolul posibil de apariţie a dermatitei profesionale, absenţa conidiilor
necesare şi mijloacelor financiare întru achiziţionarea preparatelor pentru prelucrarea mâinilor (8).
spălarea riguroasă pe mâini este o procedură obligatorie pentru cadrele medicale. s-a constatat, că
spălarea pe mâini, de exemplu după contactul cu pacienţii, micşorează posibilitatea transmiterii infecţiei
chiar şi in caz de contact cu pacienţii purtători de infecţie.
Flora microbiană a pielii constă din microorganisme rezidente, tranzitorii şi infecţioase.
Microflora tranzitorie reprezintă contaminanţi achiziţionaţi recent de la pacienţii colonizaţi sau
infectaţi, sau de pe obiectele mediului contaminate. aceste tulpini supraveţuiesc pe tegumente perioade
scurte de timp (foarte rar mai mult de 24 ore). Flora tranzitorie este prezentată (e.coli, Klebsiella
spp., pseudomonas spp., salmonella, s.aureus, c.albicans, rotaviruşi ş.a.), inclusiv tulpinile intraspitaliceşti.
Flora infecţioasă include microorganismele care provoacă infecţia pielii (exemplu: panaricii).
Flora rezidentă supraveţuieşte şi se multiplică pe tegumente. ea este prezentată preponderent de
flora cocică cum ar fi s. epidermidis şi s. saprophyticus şi difteroizi (corynebacterium spp.).
nu se recomandă manichiură cu unghiile lungi, categoric nu sunt recomandate unghii artificiale.
aplicarea ojei pe unghii nu conduce la majorarea contaminării mâinilor, dacă unghiile sunt scurt tăiate,
însă oja fisurată îngrelează înlăturarea microorganismelor. totodată, utilizarea ojei poate conduce la
reacţii dermatologice nedorite şi ca rezultat pot apărea infecţii secundare. la utilizarea ojei se permit
numai tonuri deschise, care permit a vizualiza calitatea prelucrării spaţiilor.
bijuteriile de pe mâini la fel pot conduce la majorarea indicilor microbieni şi fac dificilă înlăturarea microorganismelor.
se recomandă ca personalul medical să nu poarte giuvaere şi pe motivul dificultăţii îmbrăcării
mănuşilor, defectarea mănuşilor. ceasul de pe mână la fel poate influenţa calitatea prelucrării mâinilor.
Trei nivele de decontaminare a mâinilor
tradiţional sunt cunoscute trei nivele de decontaminare a mâinilor.
1. spălarea pe mâini
2. antiseptica (dezinfectarea) igienică
3. antiseptica (dezinfectarea) chirurgicală.
Spălarea simplă a mâinilor este definită ca fiind fricţionarea viguroasă a mâinilor, una de alta, pe
toate suprafeţele, după prealabila umezire şi săpunire. se efectuează cu apă potabilă şi săpun fluid (9).
În acest scop pot fi utilizaţi săpunul antiseptic cu activitate bactericidă, detergenţi sau alte produse de
spălare ce conţin substanţe antimicrobiene şi omologate de Ministerul sănătăţii al republicii Moldova.
timpul de contact - 1 minut. de menţionat că mâinile săpunite o singură dată sunt eliberate numai de
40% din microflora colonizată, iar spălarea de 2 ori permite înlăturarea a 60-70% din microorganisme.
ediţia i
1 9