ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

More documents

Recommendations

Info

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE infecţia Hiv şi sida nu au careva manifestări clinice specifice. tabloul clinic se caracterizează printr-o mare diversitate, determinată, pe de o parte, de capacitatea Hiv de a afecta diferite celule, pe de altă parte – de dezvoltarea diferitor maladii infecţioase, inclusiv oportuniste, adică provocate de microorganisme convenţional patogene. de ultima circumstanţă este legată dependenţa acestor afecţiuni de răspîndire a microorganismelor convenţional patogene în diferite regiuni geografice ale lumii. Perioada de incubaţie a infecţiei Hiv (de la infectare pînă la apariţia primelor simptoame clinice) poate dura de la cîteva luni pînă la 10 ani şi mai mult. aproximativ în 50% din cazuri, la persoanele infectate, după 2–4 săptămîni de la infectare, se dezvoltă aşa-numita infecţie acută, ce evoluează sub formă de gripă sau anghină. această stare durează de obicei de la cîteva zile pînă la 2 săptămîni, este condiţionată de reacţia sistemului imun la virus şi coincide cu începutul producerii de anticorpi. titrul lor creşte treptat şi devine suficient pentru diagnosticarea infecţiei. după stadiul acut urmează perioada de purtător sănătos, a cărei durată depinde de vîrsta individului, modul de viaţă, deprinderile dăunătoare etc. perioada de incubaţie treptat trece în stadiul limfoadenopatiei generalizate persistente (LGP). principalul simptom al acestuia sunt nodulii limfatici măriţi. este caracteristică mărirea nodulilor limfatici cu 2 şi mai multe localizări, dimensiunile de 2 cm şi mai mult, numărul în pachet – 2 şi mai mulţi. limfoadenopatia generalizată este cel mai frecvent şi mai stabil simptom al infecţiei Hiv la persoanele seropozitive. stadiul poate dura de la cîteva luni pînă la mai mulţi ani cu perioade de acutizare şi remisiune, trecînd în cele din urmă în complexul asociat SIDA. pentru acest stadiu este caracteristică înrăutăţirea stării generale. infectaţii acuză slăbiciune, oboseală, scăderea poftei de mîncare. se remarcă perioade îndelungate, de 3 luni şi mai mult, de creştere nemotivată a temperaturii pînă la 38–39º, afecţiuni purulente ale pielii recidivante, de dezvoltare a dermatitelor, diareilor recidivante nemotivate, care pot dura mai mult de o lună, pierderea pînă la 10% din greutate şi mai mult. În sînge, în această perioadă, are loc reducerea numărului de limfocite, micşorarea raportului t-helperi/t-supresori. Stadiul de SIDA propriu-zis este stadiul clinic terminal al infecţiei Hiv caracterizat prin dezvoltarea aşa-numitelor maladii infecţioase sida-indicatoare sau sida-asociate, inclusiv infecţii oportuniste şi neoformaţiuni pe fundalul unei imunodeficienţe grave. din numeroasele infecţii oportuniste (se cunosc mai mult de 170 de microorganisme convenţional patogene) în lista sida-indicatoare au fost incluse 13 unităţi nozologice, provocate de agenţi infecţioşi de natură diferită (tab. 1). infecţiile oportuniste în sida se caracterizează printr-o evoluţie gravă, recidivantă, rezistentă la tratamentul aplicat, deseori se termină cu decesul. Tabelul 1. Clasificarea agenţilor infecţioşi SIDA – indicatori Protozoare Fungi Bacterii Virusuri toxoplasma gondii isospora belli cryptosporidium spp pneumocystis carinii 30 ediţia i candida albicans cryptococcus neoformans Histoplasma capsulatum coccidioides immitis salmonella spp Mycobacterium avium complex Mycobacterium tuberculosis Herpes simplex cytomegalovirus hominis dintre tumorile maligne, cel mai des în sida se întîlneşte sarcomul Kaposi. În sida această tumoare se caracterizează prin dezvoltarea la persoane tinere, afectarea pielii şi a mucoaselor, evoluţie malignă, predispoziţie la generalizare, metastazare. În sida se pot dezvolta şi limfoame ale creierului, carcinomul limbii, rectului. Monitorizarea clinică a bolnavilor de sida demonstrează o variabilitate largă a formelor clinice şi deosebiri esenţiale în variantele evoluţiei clinice ale bolii în diferite regiuni ale globului. În funcţie de predominare a afecţiunii anumitor sisteme, se disting următoarele forme clinice de sida cu maladiile infecţioase şi sindroamele caracteristice: 1. Pulmonară: pneumonie pneumocistică, aspergiloza pulmonară, pneumonie bacteriană; 2. Intestinală: criptosporidioză, gastrită candidozică, esofagită;
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE 3. Cerebrală: abcese ale creierului (toxoplasmozice), meningite (criptococice), encefalite (virale), tumori (limfoame), complicaţii vasculare; 4. Diseminată: sarcomul Kaposi, micobacterioză, criptococoză, infecţie citomegalovirotică, toxoplasmoză, stronhiloidoză; 5. Nediferenţiată: febră continuă, pierdere în greutate, indispoziţie etc. În perioada 1990–1993, organizaţia Mondială a sănătăţii şi centrul de combaterea bolilor din sua au elaborat clasificarea stadiilor infecţiei Hiv folosită în prezent bazată pe combinarea simptomelor clinice cu canutitatea de limfocite tcd4 în sînge (tab. 2). Tabelul 2. Clasificarea stadiilor infecţiei HIV la adolescenţi şi adulţi Cantitatea (%) de limfocite CD4 în sînge A Asimptomatică, acută (primară) sau AGP Stadiul clinic B Manifestă nici A nici C C Maladiile SIDA -indicatoare 1≥ 500(≥29%) a1 b1 c1* 2. 200–499 (14–28%) a2 b2 c2* 3.
Page 1: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 4 and 5: cZu 616.9-022 G 49 GHIDUL DE SUPRAV
Page 6 and 7: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 25: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 82 and 83:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
VHB şi rezistenţa la IFN GHID DE
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
5.1 Igiena mâinilor GHID DE SUPRAV
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
conectarea aparatului de circulaţi
Page 179 and 180:
Bibliografie GHID DE SUPRAVEGHERE
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Anexa 1. GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI C
Page 239 and 240:
Anexa 2 GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CO
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Anexa nr. 6 GHID DE SUPRAVEGHERE Ş
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Anexa nr.9 GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI
Page 249 and 250:
Anexa nr.10 GHID DE SUPRAVEGHERE Ş
Page 252:
Proiectul USAID „Prevenirea HIV/S
show all

ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?