ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

More documents

Recommendations

Info

GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE Bibliografie 1. broadley s.J., Jenkins p.a., Furr J.r., pussell a.d. Potentiation of the effects of chlorhexidine diacetate and acetylpyridinium chloride on mycobacteria by ethambutol. J.Med.Microbiol., 1995, nr. 43, p. 118-122. 2. Heir e., sundheim G., Holck a.l. Resistance to quaternary ammonium compounds in Staphylococcus spp. isolated from the food industry and nucleotide sequence of the resistance plasmid pST827. J.appl. bacteriol., 1995, nr. 79, p. 149-156. 3. Jones M.v., Herd t.M., christie H.J. Resistance of Pseudomonas aeruginosa to amphoteric and quaternary amonium biocides. Microbiol., 1989, nr. 58, p. 49-61. 4. Khunkitti W., loyd d., Furr J.r., russell a.d. The lethal effects of biguanides on cysts and trophozoites of Acanthamoeba castellanii. J.appel.Microbiol, 1996, nr. 81, p. 73-77. 5. leelaporn a., poulsen i.t., tennent J.M. et al. Multidrug resistance to antiseptic and disinfectans in coagulose-negative staphyolococci. J.med.Microbiol, 1994, nr. 40, p. 214-220. 6. Гуркова Е.И., Красильников А.А., Рябцева Н.Л. Прошлое, настоящее и будущее четвертичных аммонийных соединений. Дезинфекционное дело, 2002, № 4, с. 51-53. 7. Благонравова А.С., Ковалишена О.В., Иванова Н.Ю. Распространенность устойчивости к дезинфицирующим средствам микрофлоры внешней среды учреждений родовспоможения. Материалы Всероссийской научно-практической конференции «Актуальные вопросы теории и практики дезинфектологии». Москва, 2008, с. 87-89. 8. Мариевский В.Ф., таран В.В., Кролевецкая Н.М., Матошко Г.В. и др. Изучение механизмов формирования устойчивости микроорганизмов к дезинфекционным средствам. Материалы Всероссийской научно-практической конференции «Актуальные вопросы теории и практики дезинфектологии». Москва, 2008, с. 61-71. 9. Послова Л.Ю. Организационные аспекты обеспечения санитарно-противоэпидемического режима в лечебно-профилактических учреждениях (ЛПУ). Дезинфекционное дело, 2005, № 3, с. 30-32. 168 ediţia i
5.1 Igiena mâinilor GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN INFECŢIILE NOSOCOMIALE capitolul 5. IGIENA PERSONALULUI MEDICAL În literatura contemporană igiena mâinilor personalului medical este prezentată ca una din cele mai importante în transmiterea in. Încă în 1847 ignaţ Zemmeliveis în rezultatul unui studiu epidemiologic a confirmat, că decontaminarea mâinilor personalului medical este o procedură importantă, care permite preîntâmpinarea in. Graţie implementării în practică a antisepticii mâinilor în instituţia obstetricală, unde activa Zemmeliveis, mortalitatea a scăzut de 10 ori. totodată şi după 150 de ani această problemă, rămâne de a fi actuală. conform datelor (1) în 80% cazuri cauza principală de transmitere şi răspândire a in sunt mâinile personalului medical. practica mondială relevă (8) că prelucrarea corectă a mâinilor se efectuează numai în 40% cazuri. acest fapt se explică în primul rând prin lipsa deplină de cunoştinţe şi deprinderi privind tehnica corectă de prelucrare a mâinilor (1). din alţi factori ce cauzează o asemenea situaţie pot fi menţionaţi: insuficienţa de timp, pericolul posibil de apariţie a dermatitei profesionale, absenţa conidiilor necesare şi mijloacelor financiare întru achiziţionarea preparatelor pentru prelucrarea mâinilor (8). spălarea riguroasă pe mâini este o procedură obligatorie pentru cadrele medicale. s-a constatat, că spălarea pe mâini, de exemplu după contactul cu pacienţii, micşorează posibilitatea transmiterii infecţiei chiar şi in caz de contact cu pacienţii purtători de infecţie. Flora microbiană a pielii constă din microorganisme rezidente, tranzitorii şi infecţioase. Microflora tranzitorie reprezintă contaminanţi achiziţionaţi recent de la pacienţii colonizaţi sau infectaţi, sau de pe obiectele mediului contaminate. aceste tulpini supraveţuiesc pe tegumente perioade scurte de timp (foarte rar mai mult de 24 ore). Flora tranzitorie este prezentată (e.coli, Klebsiella spp., pseudomonas spp., salmonella, s.aureus, c.albicans, rotaviruşi ş.a.), inclusiv tulpinile intraspitaliceşti. Flora infecţioasă include microorganismele care provoacă infecţia pielii (exemplu: panaricii). Flora rezidentă supraveţuieşte şi se multiplică pe tegumente. ea este prezentată preponderent de flora cocică cum ar fi s. epidermidis şi s. saprophyticus şi difteroizi (corynebacterium spp.). nu se recomandă manichiură cu unghiile lungi, categoric nu sunt recomandate unghii artificiale. aplicarea ojei pe unghii nu conduce la majorarea contaminării mâinilor, dacă unghiile sunt scurt tăiate, însă oja fisurată îngrelează înlăturarea microorganismelor. totodată, utilizarea ojei poate conduce la reacţii dermatologice nedorite şi ca rezultat pot apărea infecţii secundare. la utilizarea ojei se permit numai tonuri deschise, care permit a vizualiza calitatea prelucrării spaţiilor. bijuteriile de pe mâini la fel pot conduce la majorarea indicilor microbieni şi fac dificilă înlăturarea microorganismelor. se recomandă ca personalul medical să nu poarte giuvaere şi pe motivul dificultăţii îmbrăcării mănuşilor, defectarea mănuşilor. ceasul de pe mână la fel poate influenţa calitatea prelucrării mâinilor. Trei nivele de decontaminare a mâinilor tradiţional sunt cunoscute trei nivele de decontaminare a mâinilor. 1. spălarea pe mâini 2. antiseptica (dezinfectarea) igienică 3. antiseptica (dezinfectarea) chirurgicală. Spălarea simplă a mâinilor este definită ca fiind fricţionarea viguroasă a mâinilor, una de alta, pe toate suprafeţele, după prealabila umezire şi săpunire. se efectuează cu apă potabilă şi săpun fluid (9). În acest scop pot fi utilizaţi săpunul antiseptic cu activitate bactericidă, detergenţi sau alte produse de spălare ce conţin substanţe antimicrobiene şi omologate de Ministerul sănătăţii al republicii Moldova. timpul de contact - 1 minut. de menţionat că mâinile săpunite o singură dată sunt eliberate numai de 40% din microflora colonizată, iar spălarea de 2 ori permite înlăturarea a 60-70% din microorganisme. ediţia i 1 9
Page 1:
GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 4 and 5:
cZu 616.9-022 G 49 GHIDUL DE SUPRAV
Page 6 and 7:
Page 8 and 9:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 155 and 156: VHB şi rezistenţa la IFN GHID DE
Page 169: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 177 and 178: conectarea aparatului de circulaţi
Page 179 and 180: Bibliografie GHID DE SUPRAVEGHERE
Page 189: GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL Î
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Anexa 1. GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI C
Page 239 and 240:
Anexa 2 GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI CO
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Anexa nr. 6 GHID DE SUPRAVEGHERE Ş
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Anexa nr.9 GHID DE SUPRAVEGHERE ŞI
Page 249 and 250:
Anexa nr.10 GHID DE SUPRAVEGHERE Ş
Page 252:
Proiectul USAID „Prevenirea HIV/S
show all

ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale - CNSP

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?