sistemul de învăţămînt superior din republica moldova în contextul ...

nepromulgat de Preşedintele Vladimir Voronin şi Codul Educaţiei, pus în discuţie în 2010, darcare se află încă în faza de negociere între părţile interesate. Subiectul cercetării (alături de cel alevaluării calităţii şi autonomiei universitare) a constituit punctul nodal pentru ambele proiecte.Codul Învăţămîntului a menţinut status-quo – ul în domeniul cercetării, păstrînd funcţia diriguitoareîn acest domeniu pentru Academia de Ştiinţe. În contrast, proiectul Codului Educaţieipropune o inversare radicală a raportului de forţe, creînd instituţii noi de gestionare a cercetării,necontrolate de Academia de Ştiinţe şi introducînd elementul de competitivitate în distribuireafondurilor destinate cercetării. Pentru moment, adoptarea Codului Educaţiei trenează doar dincauza opoziţiei Academiei de Ştiinţe faţă de aceste propuneri.Principalele nemulţumiri ale reprezentanţilor Academiei vizau următoarele aspecte:- dispersarea sistemului de cercetare: a instituţiilor academice, universitare şi a celor de ramură,ceea ce contravine tendinţelor de dezvoltare a societăţii contemporane privind integrareapotenţialului intelectual, academic, universitar, tehnologic şi din mediul de afaceri.- opoziţia faţă de organizarea pe lângă Guvern a Agenţiei Naţionale pentru Cercetare şi Inovareîn locul Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică existent. Această nouăinstituţie urma să asigure finanţarea cercetărilor de la bugetul de stat în bază de concurs.- Lipsa de coerenţă între Codul cu privire la Ştiinţă şi Inovare şi noul Cod al Educaţiei, carepractic scotea cercetarea universitară din subordinea Asambleei şi Consiliului Suprem pentruŞtiinţă şi Dezvoltare Tehnologică. 25Şi proiectul de lege, elaborat de parlamentara Ana Guţu, privind reformarea Academiei de Ştiinţea provocat o reacţie organizată din partea conducerii AŞM. Acest proiect prevede printrealtele, reducerea membrilor titulari ai instituţiei de la 90 la 30, trecerea mai multor institutede cercetare în cadrul universităţilor, iar Academia să fie subordonată Ministerului Educaţiei.Astfel, propunerea legislativă prevede faptul că la AŞM vor rămîne doar institutele care efectueazăcercetări în domeniul limbii române, istoriei şi patrimoniului cultural. 26 Academicienii auprotestat vehement împotriva transformării Academiei într-o societate obştească şi au subliniatfaptul că, în opinia lor, studiile interdisciplinare nu pot fi realizate în cadrul universităţilor.Drept replică la aceste reacţii, a fost emisă Declarația Consiliului Rectorilor din mai 2010 în carese insistă asupra:- Transformării Asambleei AŞM în Asambleea Oamenilor de Ştiinţă cu o reprezentativitatemai largă a oamenilor de ştiinţă din universităţi, iar preşedintele Asambleei să prezinte intereselecercetării în ansamblu, ca membru al Guvernului.- includerii în structura organelor de management a unui consiliu cu abilităţi de evaluare arezultatelor cercetării, finanţat din banii publici.- creării în subordinea Guvernului unui Consiliu buget şi finanţe cu responsabilităţi de gestionarea finanţării cercetării şi care ar decide cuantificarea cotelor de finanţare între instituţiileabilitate cu cercetarea ştiinţifică: institutele AŞM, universităţi, institute ramurale. 2725 http://www.timpul.md/articol/asm-pledeaza-pentru-reforme-rationale-in-educatie-si-cercetare-23304.html?action=print26 http://www.timpul.md/articol/academia-de-stiinte-a-moldovei-a--sau-a-nu--28055.html27 http://www.usm.md/ziar/?cat=259336SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÎNT SUPERIOR DIN REPUBLICA MOLDOVAÎN CONTEXTUL PROCESULUI BOLOGNA: 2005-2011