sistemul de învăţămînt superior din republica moldova în contextul ...
sistemul de învăţămînt superior din republica moldova în contextul ...
sistemul de învăţămînt superior din republica moldova în contextul ...
- No tags were found...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
• Măsuri structurale -sunt <strong>de</strong>stinate reformării şi <strong>de</strong>zvoltării sistemelor <strong>de</strong> educaţie superioară<strong>din</strong> ţările partenere. Aceste proiecte sunt mai puţin numeroase <strong>de</strong>cât PEC, <strong>în</strong> schimbau o amploare naţională şi un impact mai mare .• Măsurile <strong>de</strong> <strong>în</strong>soţire - constau <strong>în</strong> activităţi <strong>de</strong> difuzare şi informare, cum ar fi conferinţetematice, studii şi acţiuni având ca scop i<strong>de</strong>ntificarea şi exploatarea bunelor practici, consultareapărţilor interesate etc 61 .Republica Moldova a implementat atît proiecte europene comune, cît şi măsuri structurale,iar prin intermediul măsurilor <strong>de</strong> <strong>în</strong>soţire se finanţează activitatea Oficiului Naţional Tempus(ONT) şi a echipei <strong>de</strong> experţi HEREs. În perioada 1994-2010, <strong>în</strong> Republica Moldova au fostimplementate cca. 60 proiecte <strong>în</strong> valoare <strong>de</strong> 13 mln. EURO. Prima etapă pentru Republica Moldova,1994-2000, a fost una <strong>de</strong> documentare, <strong>de</strong> creare <strong>de</strong> capacităţi instituţionale, altfel spus,<strong>de</strong> maturizare. În această perioada au fost implementate 4 proiecte, <strong>de</strong> o valoare totală <strong>de</strong> 1 821650 EUR şi s-au concentrat <strong>în</strong> principal asupra: a) managementului universitar; b) <strong>de</strong>zvoltareacurriculum-ului; c) instruirea personalului universitar.Din anul 2001 se atestă o implicare mai sporita <strong>în</strong> cadrul Programului Tempus, <strong>de</strong>zvoltare confirmatăprin: participarea instituţiilor <strong>de</strong> <strong><strong>în</strong>văţăm<strong>în</strong>t</strong> <strong>superior</strong>, concurenţă sănătoasă, număr mare<strong>de</strong> proiecte elaborate, aplicaţii efectuate şi număr <strong>de</strong> proiecte acceptate. În perioada 2001-2008au fost implementate 28 proiecte comune şi măsuri structurale, comparativ cu 4 proiecte implementate<strong>în</strong> perioada prece<strong>de</strong>ntă. Aceste proiecte şi măsuri structurale au vizat <strong>în</strong> principalmo<strong>de</strong>rnizarea programului <strong>de</strong> studiu şi crearea <strong>de</strong> noi cursuri <strong>de</strong> master. În perioada 2000-2003proiectele Tempus <strong>de</strong>rulate <strong>în</strong> cadrul instituţiilor <strong>de</strong> <strong><strong>în</strong>văţăm<strong>în</strong>t</strong> <strong>superior</strong> <strong>din</strong> ţară au stimulatinteresul mediului aca<strong>de</strong>mic faţă <strong>de</strong> Procesul Bologna, interes care s-a materializat <strong>în</strong> 2003 <strong>în</strong><strong>de</strong>punerea cererii <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la acesta. A urmat apoi perioada <strong>de</strong> pre-a<strong>de</strong>rare 2003-2005, etapa<strong>în</strong> care a fost pregătit terenul pentru reforme, <strong>în</strong> special prin documentare, prin instruirea personalului,prin perfectarea cadrului legislativ şi normativ. Începând cu anul 2005 priorităţileanuale TEMPUS sunt stabilite <strong>în</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> obiectivele Procesului Bologna. Proiectele careau <strong>în</strong>ceput să fie implementate <strong>în</strong> 2005 şi după, se concentrează <strong>în</strong> mare parte asupra asigurăriicalităţii <strong>în</strong> <strong>sistemul</strong> <strong>de</strong> <strong>în</strong>văţământ <strong>superior</strong> şi <strong>în</strong> cel <strong>de</strong> formare continuă etc. Începând cu 2008,Republica Moldova a intrat <strong>în</strong> cea <strong>de</strong> a IV fază a programului TEMPUS, care este un program <strong>de</strong>cooperare, <strong>de</strong> <strong>în</strong>tărire a capacităţilor, <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare şi <strong>de</strong>zvoltarea universităţilor.Toate instituţiile <strong>de</strong> <strong><strong>în</strong>văţăm<strong>în</strong>t</strong> <strong>superior</strong> publice (17) şi 2 instituţii <strong>de</strong> <strong><strong>în</strong>văţăm<strong>în</strong>t</strong> <strong>superior</strong> privat(ULIM, UCCM) au fost implicate <strong>în</strong> unul sau mai multe proiecte Tempus. Totuşi făcândo analiză a numărului <strong>de</strong> proiecte implementate <strong>de</strong> fiecare instituţie <strong>de</strong> <strong>în</strong>văţământ, se observăcă jumătate <strong>din</strong> acestea aparţin la 2 instituţii <strong>de</strong> <strong>în</strong>văţământ <strong>superior</strong>: Universitatea <strong>de</strong> Stat <strong>din</strong>Moldova şi Universitatea Tehnică <strong>din</strong> Moldova 62 . Acest fapt poate fi explicat prin aceea că practicjumătate <strong>din</strong> numărul total <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi <strong>din</strong> Republica Moldova este <strong>în</strong>scris la aceste două instituţii<strong>de</strong> <strong>în</strong>văţământ, dar şi faptul că Universitatea Tehnică <strong>din</strong> Moldova a promovat programulTempus 63 . Începând cu anul 2001, programul TEMPUS a <strong>de</strong>venit instrumentul cheie privindreformarea universităţilor. Interesul faţă <strong>de</strong> Procesul Bologna a apărut ca o iniţiativă a instituţiilor<strong>de</strong> <strong>în</strong>văţământ <strong>superior</strong>, care au utilizat sistematic proiectele Tempus pentru a explora şi beneficia<strong>de</strong> elemente pilot a procesului, <strong>în</strong> cele <strong>din</strong> urmă propunând punerea <strong>în</strong> aplicare a acestuiala nivel naţional.61 Prin intermediul măsurilor <strong>de</strong> <strong>în</strong>soțire sunt nanțate Ociile Naționale Tempus și activitatea ERIS/HERE62Raport privind programul Tempus Agenția Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură http://eacea.ec.europa.eu/tempus/participating_countries/impact/<strong>moldova</strong>.pdf63 http://www.utm.md/mesager/2011/MU-ian-febr_2011_PRAG-3(web).pdfSISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÎNT SUPERIOR DIN REPUBLICA MOLDOVAÎN CONTEXTUL PROCESULUI BOLOGNA: 2005-201159