sistemul de învăţămînt superior din republica moldova în contextul ...

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRISistemul universitar din Republica Moldova a suferit modificări importante în efortul de preluarea principiilor Procesului Bologna. În acelaşi timp, analizele efectuate atestă cîteva reflexe carenu permit o adaptare adecvată la modelele europene. Aceste reflexe vizează caracterul imitativ alreformelor şi integrarea conţinuturilor vechi în noua structură în două cicluri (sau trei cicluri).Finanţarea învăţămîntului se produce de o manieră deseori arbitrară, fără a fi luate în calcultrebuinţele reale ale universităţilor, factorul politic fiind uneori determinant în această privinţă.Sistemul educaţional este protejat excesiv de structurile statului care întîrzie să creeze un sistemde asigurare şi monitorizare a calităţii, independent de imixtiunea etatistă. Autonomia universitarăeste deficitară atît la capitolul gestionării finanţelor cît şi în ceea ce priveşte organizareasistemului universitar în trei trepte, deoarece Academia de Ştiinţe împiedică formarea şi gestionareaadecvată a ciclului III. De asemenea, piaţa muncii nu emite semnale suficient de puternicepentru a permite universităţilor să stabilească priorităţi clare de instruire a specialiştilor în anumitenişe bine definite, iar statul nu formulează deocamdată direcţii magistrale de dezvoltare,care ar putea constitui o cerere sesizabilă pentru universităţi. În aceste condiţii, putem spune cătendinţele centralizatoare ale statului diminuează din ponderea reformelor şi solidifică controlulexcesiv care îşi găseşte exprimarea preponderent prin noţiunile „control de stat al calităţii” şi„comandă de stat”.În acelaşi timp din analizele prezentate se degajă, în linii mari, interesele majore ale principaliloractori interni în domeniul învăţămîntului superior.1) Rectorii instituţiilor de învăţămînt superior. Reuniţi sub egida Consiliului Rectorilor,această colectivitate de manageri universitari reprezintă un grup redutabil de influenţăcu ramificaţii în diverse partide politice (în special, în PLDM, după declaraţia din 1iulie 2010 a unui grup de rectori de aderare oficială la acest partid). Poziţia acestui grupse degajă din interviurile realizate şi articolele scrise şi publicate. Interesul principal alacestui grup de manageri este de a nu admite o scădere dramatică a fluxurilor de studenţi,ceea ce ar putea conduce la închiderea unor universităţi şi la slăbirea celorlalte.Rectorii au acceptat structura în trei cicluri – licenţă, masterat, doctorat - al ProcesuluiBologna, dar o înţeleg într-un mod destul de specific. În opinia lor, masteratul trebuiesă fie o continuare firească a licenţei iar doctoratul – a masteratului, ceea ce contravineoarecum spiritului Procesului Bologna, care pledează pentru o selecţie cît mai riguroasăa studenţilor la ciclurile superioare. În fond, rectorii consideră licenţa un fel de studiisuperioare incomplete, deşi aceasta nu poate împiedica angajatorii să-i ofere tinerilor locuride muncă. În acelaşi timp, rectorii doresc consolidarea autonomiei lor financiare, daracceptă oarecum gradul scăzut de autonomie organizaţională, păstrînd tăcere şi asupraunui subiect destul de sensibil precum e dependenţa lor de factorul politic. De asemenea,rectorii nu prea încurajează fenomenele de mobilitate deoarece, în opinia lor, mobilitateaconduce la pierderea contingentului de studenţi. În fond, ei sînt dezinteresaţi şi în ceea cepriveşte mecanismul de evaluare externă a calităţii, deoarece acest ingredient important alProcesului Bologna, slăbeşte poziţiile universităţilor în raport cu factorii externi, plasînduniversităţile sub un proces de monitorizare strictă. Astfel, interesele lor pot fi definite,82SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÎNT SUPERIOR DIN REPUBLICA MOLDOVAÎN CONTEXTUL PROCESULUI BOLOGNA: 2005-2011