EVENIMENTUMOR ANTI-STRESSIMBIOZA CARICATURĂ-EPIGRAMĂ„BOA(LA) LA ROMÂNI”Tiberiu Cosovan125 de pilule de umor anti-stres.Preluând titlul unei expoziţiide caricatură (în care, aşacum spunea poetul Ion Cozmeiîntr-o epigramă ticluită ad-hoc,graficianul satiric Ovidiu AmbrozieBortă - BOA „a făcut oBORTĂ în NATO”) a ieşit recentde sub tipar o carte în care graficalui BOA, însoţită de catrenelelui Ion Drăguşanul, ne oferăO carte atipică semnată de BOA, dar scrisă...de alţii„BOA(la) la români”, o carte atipică semnată de Ovidiu AmbrozieBortă - BOA, dar scrisă...de alţii (pentru că el o ilustrează cucaricaturi cu sau fără text), se remarcă, aşa cum spune într-un cuvântintroductiv vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, VasileIlie, prin „simbioza caricatură-epigramă” precedată de unmănunchi de texte referitoare la expoziţiile lui BOA publicate de-alungul anilor în presa locală.„Ovidiu Ambrozie Bortă - BOA şi Ion Drăguşanul - subliniazăVasile Ilie - înfăptuiesc o chirurgie morală, cu speranţa că şi prineforturile lor viitorul nu va repeta păcatele prezentului”.„Cronicarii de zâmbete”, cum îi numeşte el pe cei doi prietenicare s-au însoţit în realizarea acestei cărţi, zugrăvesc pe deplin „oepocă de care suntem responsabili, dar, din păcate, nu şi mândri deea”.BOA nu iartă pe nimeni„BOA - aşa cum îl caracterizeazăIon Drăguşanul - este un poet mărturisitor,un cronicar al vremurilor sub care supravieţuimşi, tocmai de asta, adicădatorită vocaţiei sale poetice, desenelelui nu ustură, pe cât vindecă, deşi intenţiade a lăsa mărturii, cu mult preamultă înţelegere faţă de păcatele şi deabsurdul epocii noastre, este singularăîn acest spaţiu gomos, în care politrucivremelnici se preumblă prin faţa si(a)mezelor,cu aere tâmpe de preocupaţi şi deatoateştiutori, doar pentru a debita rumeguşuribucale în auzul reporterilor...”.În desenele sale satirice (din 1997 până în 2009) BOA nu iartăpe nimeni, lucru vizibil de pe coperta cărţii pe care apare în chip dejoly-joker boss-ul suprem, Traian Băsescu.Şi ca să nu pară dator în acest tandem (pentru că BOA, aşacum am spus scrie şi texte la caricaturi) Ion Drăguşanul, pe lângăcatrene, publică şi două desene, un portret al lui Vasile Ilie (care,aşa cum spune el, „Prieten pare să-mi mai fie, / dar numa-n anumitezile, / că-n restul timpului, Ilie, / slujind pe Flutur, e...Vasile”) şi un autoportretprin care s-a străduit să pară...„şi omenos”.Text pus la dispoziţie de George Roca4762*** PROGRAMUL TABEREI ***Ziua I – Sâmbătă 22 august: primirea participanţilor; întâlnireîn gara Huedin, la ora 16,00 sau direct la Săcuieu; cazarea la caselesătenilor sau, dupa caz, instalarea în tabăra de corturi; seara– BUN VENIT LA SĂCUIEU! - cina; Să ne cunoaştem mai bine!Ziua a II-a – Duminică 23 august: mic dejun; “O raită prin împrejurimi!”- la arborele SEQUOIA din Dealul Domnului; prânzul „cala coasă!” (slănină la frigare, asortată cu brânză, ceapă şi stropitădin plin cu pălincă de prune); seara – FOC DE TABĂRĂ! - Din creaţiileparticipanţilor – seară literar-artisticăZiua a III-a – Luni 24 august: mic dejun; drumeţie la Rogojel şiCabana Vlădeasa; pranzul „la frigare” - prânz tradiţional - la cabanaVlădeasa; seară de poezie, cenaclu literar LA FOC DE TABĂRĂ!Ziua a IV-a – Marţi 25 august: mic dejun; drumeţie „la stână” -cu degustare de caş, jintiţă şi balmoş; prânzul; odihnă; seara – cina– „Bograci la căldare” stropit cu pălincă de prune; Să învăţăm săne bucurăm alături de oamenii locului - Şezătoarea Clacă la Săcuieu!”- totul aproape de acelaşi FOC DE TABĂRĂ!Ziua a V-a – Miercuri 26 august: mic dejun; drumeţie la Răchiţele– Cascada „Vălul Miresei” şi Valea Stanciului; prânzul – „Ceavemprin traistă”!; Seara – cina, seară dedicată umorului românescşi jocurilor de societateZiua a VI-a – Joi 27 august: mic dejun; concurs de orientare turistică– pe Valea Ordânguşa, un alt drum spre Cabana Vlădeasa;prânzul; seara – cina, „De dragoste si dor” – creaţie literară de dragosteşi nelipsitul… FOC DE TABĂRĂ!Ziua a VII-a – Vineri 28 august: mic dejun; „Pe urmele străbunilor”!- drumeţie la Cetatea Bologa si la Moara de apă din aceeaşilocalitate; prânzul – „Ce-avem prin traistă!”; seara – cina festivă -FOC DE TABĂRĂ, cântec, joc şi voie bună, distracţie până în zoriizileiZiua a VIII-a – Sâmbătă 29 august: mic dejun; pregătirea deplecare, strângerea corturilor...; plecarea spre casele noastre; închidereamanifestării...LA REVEDERE, TABĂRĂ DRAGĂ!NOTĂ: Funcţie de structura grupului , programul va fi adaptatpentru toate segmentele culturale din care vom avea participanţi!Text pus la dispoziţie de George Rocawww.oglinda<strong>literara</strong>.roConcursului Naţional deLiteratură „AgathaGrigorescu Bacovia”Asociaţia Culturală „Agatha Grigorescu Bacovia” şi Primăriaoraşului Mizil organizează, în luna octombrie 2009, a treia ediţiea Concursului Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia”Participanţii (nu există condiţii de vârstă sau apartenenţă laUniunea Scriitorilor sau la alte forme asociative ale scriitorilor)vor trimite, până la 15 septembrie a.c.: pentru secţiunea poezie:minimum 10 – maxim 20 poezii dactilografiate; pentru secţiuneaproză: una sau mai multe lucrări de proză scurtă (maxim 20 pag.dactilografiate), pe adresa: Asociaţia Culturală „Agatha GrigorescuBacovia”, str. Agatha Grigorescu Bacovia, nr. 13 A, Mizil, jud.Prahova.Lucrările vor fi semnate cu un moto, ce se va regăsi pe unplic sigilat, în interiorul căruia vor fi menţionate: numele, adresa,nr. de telefon (e-mail) al autorului şi un scurt C.V. Dacă este posibil(în vederea publicării în revista „Fereastra”) în plicul sigilatmaterialul poate fi incluse şi materialele în format electronic (dischetăsau C.D.), însoţite de o fotografie (JPEG sau pe hârtie,format carte poştală).Juriul va acorda, pe lângă Marele Premiu, câte trei premii lafiecare secţiune, mai multe menţiuni şi un premiu special constândîn publicarea unui volum de debut. Textele pot fi trimise şiprin e-mail, la adresa lucian_manailescu@yahoo.com, condiţiafiind semnătura cu moto şi un e-mail (pentru răspuns) care să nuconţină numele autorului. În acest caz C.V- ul va fi trimis la solicitareajuriului.Informaţii suplimentare la telefoanele: 0732731196;0769210763 sau e-mail: lucian_manailescu@yahoo.comV-am rămâne recunoscători dacă ne-aţi sprijini în popularizareaevenimentului.Primarul oraşului MizilEmil ProşcanRedactor şef al revistei „Fereastra”Lucian Mănăilescu
DE SERVICIU LA APLAUZEDe-o cultură şi de-o arătură – sau cum USR întoarce dosulfrancofoniei şi francofiliei…Într-o zi, într-un sfârşit de mai danubian,babele Rica, Trica şi cu Hârca s-au întâlnits-o pună de-o cultură. Deh, culturile deprimăvară-vară… Că, vorba aia românească,„cine ară, tot mai cară”, de-o maşinuţă,de-o vilişoară, de-un restaurant, de-undirectorat, de-o barcă şi, ca cea mai rea recoltă,de-un amor fără viagra, marathon sauego potent, la umbra amintirilor de tinereţă…Cam aşa se poate spune că s-au desfăşuratserile de poezie ale revistei Antares pe anul2009. „Marii” culturii de la Dunărea de Jos,după ce s-au „stuchit” ca mâţele ani de-a rândul,şi-au dat mânuţele în zile de criză şi aupus-o de o manifestare în „tridem”… Afişeleanunţau cu surle şi trâmbiţe, pe toate gardurile,programul deosebit de somptuos, cu oparticipare masivă europeană şi nu numai,cu personalităţi de prim rang ale vieţii literareromâneşti (pe care, iertată ne fie răutateaadevărului, cu extrem de firave excepţii, nule-am văzut…). Ca să nu mai spunem cămarile personalităţi n-au servit festinul culturalal tot atât de marii personalităţi a „poetuluişi omului de cultură” gălăţean CorneliuAntoniu… Din ce motive, poate că lesne deînţeles pentru unii, pentru noi rămâne maremister…Programul, deosebit de bine intenţionatdin punct de vedere calitativ, (mă refer,evident, nu la calitatea hârtiei, ci la ceea ce s-a imprimat pe ea), a fost, ca şi în mulţi alţi ani,un fiasco, dacă nu complet, măcar pe jumătate.Desigur, nu putem să nu admirăm şi sănu lăudăm intenţia organizatorilor, mai ales a„directorului” de festival, de a face cunoscut„proştilor” din provincie cum se mai scrie poezieprin cea Europă. Şi în acest scop s-au invitatmaeştri ai peniţei din toată lumea, dinîndepărtatul Mexic, din exoticul şi ermeticulEgipet, şi din adoptiva patrie a dizidentuluianticomunist Antoniu - Belgia. Totul foartebine şi frumos, elegant, dar publicul… Publicul,ca de obicei acelaşi: câţiva profesoraşide literatură, pensionari, în căutare de unşnaps şi câteva consideraţii de ordin literar şimai puţin critic şi evident, acoliţii, cei faţă decare ai obligaţii. Fiindcă scriitorii, cei ce seadună în jurul câte vreunui cenaclu, profesoriide limbi şi literaturi străine, elevii şi studenţiila litere n-au avut ce căuta în preajmaauguştilor poeţi, descinşi pe scrâncioburileinspiraţiei din lumea lor în fascinanta Românică…Şiacest lucru nu pentru că n-au vrut, cipentru că li s-a pus în vedere că programuleste „oficial” şi „neoficial”, adicătelea, acolounde se lasă cu schimburi de opinii, cu discuţiilibere, acolo unde se leagă firele amiciţieiartistice, acolo unde pana îşi găseştesursa inspiraţiei sau unde se pogoară dinvăzduhul creator muzele, acolo toţi doritoriide literatură, de poezie n-au avut ce căuta!Şi ce e mai grav, este că nici presa nu a avutacces, nici cea locală, nici cea naţională şi cuatât mai puţin cea internaţională. Cazul reprezentantuluipublicaţiilor de limbă francezăşi de actualitate românească şi cel al corespondentuluicultural pentru Diaspora este unexemplu că şi cultura le este confiscată românilor,la fel cum li se confiscă orice drept.Atâta vreme cât aceste manifestări se fac dinbanul public (şi este mai mult ca sigur că aşase întâmplă cu o revistă de cultură ce-şi tragefondurile de la bugetul judeţean, cel local şide la bugetul USR, pe lângă varii sponsori,doritori de a fi publicaţi şi de celebritate…),nu înţelegem de ce organizatorii pun pumnulîn piept (la propriu) participaţilor şi reprezentaţilorpresei libere, neaservite intereselorpersonale, scindând programele în „oficiale”şi „neoficiale”, confiscând astfel manifestărilelibere. Şi tot de neînţeles este faptul cumdoar o anumită parte a presei este poftită,când, vorba aia, presa este liberă în România.Martor am fost când corespondentul culturalal presei franceze a înlemnit înmomentul în care tovarăşul Corneliu Antoniui-a condiţionat participarea în calitate de ziaristprin acordarea unei şedinţe de „labă” şi aunei eventuale felaţii „penisului jucăuş” alDomniei Sale. Pesemne corespondentulRadio România Cultural aşa a procedat pentrua-şi face meseria… Altfel nu putem săpunem „invitaţia” Domniei Sale doar în bazafaptului că R. R. Cultural acoperă intereseleculturale ale unei întregi naţiuni... Ce nefacem cu sărmanii nevorbitori de limbă românăcare doresc totuşi, prin natura unor legăturide suflet cu România, să ştie ce seîntâmplă în perimetrul acesta de lume? Peaceştia R. R. Cultural nu-i atinge prin lungimeasa de undă. Cum să afle Europa hainăcu românaşii noştri, că aici se mai face şi „î -nal tă spiritualitate”, că nu suntem la fel cu ceice i-au invadat precum hoardele barbare?Sau poate că tocmai acest lucru trebuie să-lafle!? Că nu ne deosebim cu nimic de şatrelecare bat, violează, ucid, jefuiesc şi n-au niciun Dumnezeu! Iată, la acest lucru nu ne-amgândit tovarăşe preşedinte USR al filialeiGalaţi-Brăila. Sau poate că etnia DomnieiVoastre vă îndeamnă la astfel de deserviciila adresa poporului român…Ca să nu mai vorbim de faptul că înafară de „invitaţi” şi „agreaţi” nimeni dintreparticipanţi nu a avut dreptul să poarte o discuţiecu „oaspeţii” de pe alte meleaguri, pesemnepentru simplul fapt că erau capabili,le vorbeau limba şi cine ştie ce destăinuirile-ar fi putut face acestora cu privire la culturacu caracter închis, specifică unor vremide prea puţin timp stinse, ce din păcate încămai mocnesc… Orice încercare de intervievarea participanţilor străini s-a lovit de refuzulşi îndepărtarea obraznică a presei decătre tovarăşul director, de limitarea dreptuluila comunicare prin de-acum penalul gest destăvilire cu pumnul în piept a doritorilor dedialog.Şi mai de neînţeles este faptul că, deşiformat la şcoala francofonă a poeziei (celpuţin pe parcursul „exilului” sau belgian) şi,ca „om de cultură”, director şi „fondator” derevistă cultural-literară, la cea a relaţiilor culturaleeuropene pe filieră franceză, francofilăşi francofonă, tovarăşul director de festival şipreşedinte al USR Galaţi - Brăila, CorneliuAntoniu, a arătat încă o dată Apusului şi înspecial Franţei, precum în alte vremi Sadoveanullui Păstorel, care-i faţa omului nou ridicatdin mocirla umană de mâna rusului…Manifestările de poezie belgiană, atâtea câteau fost „oficial” prezentate plebei culturalenaţionale, internaţionale şi locale, au fost predominantde factură, limbă şi simţire flamandă.Ceilalţi invitaţi, majoritatea din spaţiulanglo-saxon de trăire literar-artistică, larându-le nu au avut dreptul să-şi decline păreri,sentimente participanţilor „pasivi” la manifestări,adică vulgului, atât cât a fostprezent, „cărnii de tun”. Probabil din acestmotiv, acela al invitării unor scriitori de facturăgermanofonă, presei franceze şi reprezentantuluicultural francez al asociaţieiwww.oglinda<strong>literara</strong>.roRencontres Européennes - Europoésie li s-alimitat prezenţa şi participarea la manifestări…Să nu se ia de păr cu „invitaţii oficiali”că nu domină francofonia manifestările decultură ale periferiei Europei! Bă, Antoniule,vezi că preşedintele USR, tov-ul Manolescu,e fecior de profă de franceză, suge încă laţâţa francofoniei, acolo la Paris, unde e ambasadorulnostru la UNESCO! Măcar din respectpentru ăl de-ţi da bani, mă, să fi permisaccesul presei străine la manifestările pecare le-ai confiscat!Şi ne mai mirăm apoi că nu avem culturăfiindcă nu este public doritor pentru astfelde manifestări. Şi mai urlă apoi presa?!?!?că decade poporul din punct de vedere alculturii. Păi să nu ne mai minunăm de atâtaincultură la acest popor dacă lăsăm acest domeniupe mâna unui ţevar, a unui instalatorsau maistru de şantier, care după o viaţă denemuncă şi-a făurit o revistă, o preşedinţie laUSR (fie ea şi locală), o pensioară deloc deneglijat şi numeroase avantaje din „promovareatinerelor valori” prin propria-i editurăneacreditată! Fiindcă dacă azi ni se confiscădreptul de a participa activ sau pasiv la manifestăriculturale pe banii noştri, ai contribuabililorde rând, e de la sine înţeles că demâine ni se va interzice şi să respirăm următoareagură de aer, fiindcă ea „aparţine”unui neica-nimeni într-ale vieţii…Doreşti cultură? Poftim, treci la BabaRica, cu burta-i androrepauzată să te „pupe”,spală-i ciorapii, dansează-i pe măsuţă şi tecontorsionează, c-apoi îţi dă ea premii literarepentru compuneri de clasa a V-a şi teunge şi redactor şef pe la vreo publicaţie decultură. Mai vrei să şi publici? Treci pe laBaba Trica. Ea are o revistă. Mai faci niscaivacercetare prin instituţia pe care o conduce,ţi-o mai plăteşti cu o bere sau o sticlă de cevaalcooluri fine. Mai vrei să devii şi membruUSR? Te face Baba Hârca! Câteva miişoarede euroi, o carte publicată pe bani grei la propria-ieditură neacreditată (pe care, dacă lucrareape care o publici e bună, rişti să i-oacreditezi cu munca-ţi şi inteligenţa-ţi proprii),mai o „laba” cerută fără ruşine în public, maio satisfacţie voaioristă, mai niscaiva participărineplătite la revista-i de incultură şi om teface! Baba Hârca e tare versată. S-o „chisezi”în piuă cu „chisoiul” şi n-o nimereşti! Fiindcăcum altfel să-ţi explici că versuri deteapa: „Ce sar împrejurul fântânii din vis / Încare un demon trăieşte închis.” (săracă rimă,paupere imagini poetice, totală lipsă de valoareliterară…) sau „Pleca spre o parte demare / Cum vine primăvara / Şi cum vinetoamna”, au făcut din oligofrena-i gândire unetalon pentru scrisul românesc, o emblemăpentru o asociaţie de scriitori?!Dar să nu ne mai lamentăm atâta. Vinovaţide toate aceste măgării culturale nusuntem decât noi, cei ce dorim să participămla ele, cei care ne plătim taxele şi impozitelela timp şi desigur, cei care dau cu largheţebanul public unor măscărici într-ale scrisuluişi ale culturii pentru ca aceştia să-şi poateîmplini dorinţele personale din ce în ce mainesăţioase! Altfel, la un alt nivel de gândire,am putea spune că în acest an băbuţele culturnicede la Dunărea de Jos, Rica, Trica şicu Hârca, au cam luat-o pe arătură cu culturape care o „fac” (puteţi citi şi „fuck”, este cuadevărat sugestiv).î4763
- Page 2 and 3: În acest număr:Adrian GavrilescuA
- Page 4 and 5: SIMPLE PRECIZĂRI4752Liniştea dina
- Page 6 and 7: EVENIMENTLui Alain Paruit, un ultim
- Page 8 and 9: COLEGIALEVirgiliu i-ar fi Mazilu, o
- Page 10 and 11: EVENIMENTMINISTERUL CULTURII ŞI CU
- Page 12 and 13: ATITUDINIDespre regi, saltimbanciş
- Page 16 and 17: EVENIMENTPloieştiul cultural de az
- Page 18 and 19: LECTORTradiţia şi conştiinţa un
- Page 20 and 21: EVENIMENTUn jurnal de călătorie
- Page 22 and 23: ATITUDINILuceafărul vidanjorsau cu
- Page 24 and 25: MAEŞTRI„Acelaşi extaz abstract.
- Page 26 and 27: ITINERARIU„Stephanus ille magnus
- Page 28 and 29: JURNAL MONGOLÎn sfârşit, decolă
- Page 30 and 31: ESEUÎNŢELEPCIUNE ŞI VICLENIEFĂR
- Page 32 and 33: BORIS MARIANMeteorMeteor, ah, meteo
- Page 34 and 35: INTERVIU„Iubirea e pânza, vântu
- Page 36 and 37: MAPAMOND4784O clipă în cerAurel A
- Page 38 and 39: EVENIMENTDin "subteranele" manifest
- Page 40 and 41: AESOTERICAEInformaţia TradiţieiCo
- Page 42 and 43: DIN EXILUL ROMÂNESCBISERICA CONFIS
- Page 44 and 45: PROZACred că fiecare român, măca
- Page 46 and 47: PAULSPIRESCUDUHOVNICEASCĂNoaptea a
- Page 48 and 49: EUROPEANAPEDEAPSĂ DIVINĂ(Evocare
- Page 50 and 51: ATELIERUltimii sfinţiBătrânul st
- Page 52 and 53: ESEUSe naşte oare un antiromânism
- Page 54 and 55: CENTENARLa Centenar, despreNoica î
- Page 56 and 57: MAEŞTRIUr - libri de Ismail Kadare
- Page 58 and 59: MAPAMONDNicolae Iorga et le miraged
- Page 60 and 61: JURNAL DE VACANŢĂCIMITIRUL VESEL
- Page 62 and 63: EUGENCIOCLEAEugen Cioclea: studii -
- Page 64 and 65:
LECTOR4812Forţa neobişnuită aAur
- Page 66 and 67:
ANTOLOGIE„RÂDEŢI CU NOI!”,EDI
- Page 68 and 69:
REMEMBER„Populaţia evreiască di
- Page 70 and 71:
TEATRUCARAGIALE SE PUPĂCU STALIN48
- Page 72 and 73:
ISTORIECum se falsifică istoriaDep
- Page 74 and 75:
FLASH-BACK-uriPrieten cu vinul (mă
- Page 76 and 77:
POEZIAPOEME ORIENTALERADU CÂRNECI
- Page 78 and 79:
MAPAMONDParis est tout petit...4826
- Page 80 and 81:
PROZATic! Tic! Tic!Singurul sunet c
- Page 82 and 83:
NOTE DE LECTURĂO biografie lirică
- Page 84 and 85:
IN MEMORIAMEugeniu Coşeriu - In me
- Page 86 and 87:
REVIZUIRILăsaţi moaştele mitropo
- Page 88 and 89:
EVENIMENTENicolae Dorel Trifu m-a i
- Page 90 and 91:
ESEUInvizibilii lui SilverbergDouă
- Page 92 and 93:
CONSEMNĂRI4840MUZICA ROCKMişcarea
- Page 94 and 95:
CONSEMNĂRI* * *Sucuri: manga [26.0
- Page 96 and 97:
PROZAau protejat un transport cu fl
- Page 98 and 99:
JURNAL TEATRALDouă cărţi, doi au