EVENIMENTLui Alain Paruit, un ultim omagiuLuni, 15 iunie, în Sala de ceremonii a Crematoriului "Père Lachaise",la ora 12, peste 100 de persoane au fost prezente, alăturide familie, pentru a-şi lua rămas bun de la Marele om delitere şi traducător, Alain Herşcovici-Paruitcu devotament şi seriozitatepentru a face publicăo « cultură mare aunei ţări mici, poate, darimportantă în Balcani »într-o franceză « admirabilă» (din discursul de« Adio » rostit de EdgarReichmann).4754Născut în 1939,într-o familie de confesiuneiudaică, AlainHerşcovici şi-a asumatnobila misiune de traducătordin limba română,impunîndu-semediului editorial francezsub numele deAlain Paruit. A muncitcu pasiune şi dîrzenie,transformînd în artă oactivitate meticuloasă,din dorinţa de a facecunoscută într-o limbăde largă circulaţiemondială o cultură pecare a apreciat-o canefiind minoritară, ciimportantă. A muncitA fost dorinţa luiAlain Herşcovici-Paruitca prietenii, admiratorii,colaboratorii săi, să asculte,pentru ultimaoară, împreună cu familiasa, fragmente dinmuzica simfonica pecare a iubit-o şi interpreţiisăi preferaţi. Am recunoscut,printre acorduri,« les amoureux » de Georges Brassens şi o Doină românească.În final, fiecare invitat a depus cîte un trandafir pecatafalcul ce îi odihnea trupul neînsufleţit, înainte de a fi condusdincolo de uşa către flăcările care îl vor preschimba înÎntre Răstignire şi... crăcire...(urmare din pag. 4753)cenuşa eternităţii.Prin preocupările sale dea crea un pod lingvistic, istoricşi literar franco-român, AlainParuit a devenit o voce de referinţă,care a pledat decenii Marilena Masalaîntregi pentru interferenţa adouă limbi, a două literaturi, adouă culturi, a două civilizaţii. Traducînd scriitori şi gînditoriromâni sau de origine română, Alain Paruit a adus un mareserviciu acestor Mari Spirite, României şi Franţei.www.oglinda<strong>literara</strong>.roAşa cum se cuvineoricărui talentatCavaler de onoare alromânismului şi iudaismuluiromânesc, operalui Alain Paruit şi-agăsit locul binemeritatîn patrimoniul spiritualuniversal.Intr-o desăvîrşităşi luminoasă discreţie,în pragul a 70 de ani,Marele Traducător s-aretras în lumea umbrelor,alături de spiritelepe care le-a «aruncat»lumii, cu bucuria ca şiaîmplinit menirea.Fie ca Domnul să-i luminezecalea !Legenda fotografiilor :Familia şi prietenii lui Alain Herşcovici-Paruit, printrecare Magda Cîrneci, directoarea ICR din Paris, Edgar Reichmann,Georges Banu şi Harry Carasso, luîndu-şi un ultimadio.N.B. Mulţumim familiei şi organizatorilor Ceremonieide Incinerare a lui Alain Paruit pentru încuviinţarea de aface publică această scurtă documentare.plele rastigniri ale lui Hristos – Evrei cap.6” si nu are cine sa le ajute,decat... Dumnezeu si credinciosii laici care au dat inca o data dovadade mai mult curaj decat majoritatea preotilor fricosi, stand la„caldura „binecuvantatei” inactiuni si a prezbiterului ban”. Statul instat, Administratia Bisericeasca, are legile ei, impenetrabile ca sivulturul bicefal si asta va spun din propria experienta, sub sutana,daca ai „origine sanatoasa” poti ucide, la propriu, poti bate, facecopii, monah fiind si orice alte blestematii de ii sta mintea in loc sidiavolului cred, fara sa fi deferit justitiei, pentru ca, in primul rand,esti judecat de...”ai tai”. Sa fiti siguri, cititorilor, „Marea Solutie”, cumspunea profetic Wagner, va fi aplicata bestial si la Carnu, ca si laVladimiresti si nimeni nu le poate salva pe maici de destinul hotaratde „umerasele cu haine negre”, deoarece fie nu suntem sfinti casa ajunga rugaciunea, fie suntem lacsi....adica fara transpunere inpractica a virtutiilor crestinesti si ne limitam la..o lamentare uzurpatoarede spirit si vieti. Maicile vor trece maine, luni 6 iulie, a.c. princel de-al treilea infern, in sens orwellian si invers ca la Sf.Ap.Pavel,vizionarul din Tarsul Siciliei, deoarece vor fi chemate la...”Imparatie”pentru a da socoteala de „rascoala”. Concluzia nu este decat una:unii se rastignesc si astazi in tacere, iar altii se cracesc ca si „curva”apocaliptica in vazul tuturor, fara ca cineva sa-i scuipe...goliciuneaafisata obraznic. Prea intoarcem capul si credem ca doar rugaciunearezolva sau....atitudinea unora....astfel ne aratam credinta putina,scofalsita, stramba, nedeplina si deteriorata relatie cudivinitatea de unde iese in social, patologicul dobandit recent decredinciosul de duminica!Acelasi pentru cei care ma stiu,Oricine pentru altii,Iulian GavriluţăP.S.: Cine doreste imagini inedite, nu ce a prezentat presa,de la scandalul de la Carnu si actiunea „comandoului” popesc,sa-mi scrie pe Email cu mentiunea expresa pentru filmuletze si levoi trimite. Poate asa se misca ceva,...poate!
SUB TALPA(NA) ARHANGHELULUI PUŞICOLEGIALE“Manolescu poate fi gelos că nu a avut un Kadare român, casă-şi consolideze 'teoria': îi faci temenele Tiranului, dar rezişti eroicprin literatură. Nu a fost de mirare că Niki a avut un 'mare prieten'ca Ivasiuc, un mare 'maestru' ca Ivaşcu, iar în ultimul deceniu dedictatură a căutat ocrotire la... Gogu Rădulescu!, sfătuit de ZiguOrnea, cel care îl introdusese, la sfârşitul lunii iunie1990, dupăMarea Mineriadă, la Iliescu, cel cu sânge pe mâini, altfel 'Om cu omare” (Paul Goma, Jurnal, 27 aprilie 2009). Un Kadare, dar unDinulescu!?În aparenţă, Puşi face, ca totdeauna, comedie, tot cu ţoape,tot în salonul refuzaţilor, sporind însă cu o carte bibliografia despreN.M. - Gaşca şi diavolul. Istoria bolnavă a domnului Manolescu,Minerva, 2009 (ultimă opţiune după variante de titluri de pe parcursulcaravanei polemice: “Manolescu şi ai săi” - cf. “Oaie şi ai săi” deEugen Barbu -, “Manolescu sub aripa diavolului”,”Demascarea luiManolescu”). Ceva diferit de Criticul literar Nicolae Manolescu deLaszlo Alexandru, Dacia 2003 (cf. Polemici pro şi contra PaulGoma) sau Scutul lui Perseu. Nicolae Manolescu între oglinzi paralelede Mircea Mihăieş, Curtea Veche, 2003 (cf. două cărţi cu şidespre Vladimir Tismăneanu sau una despre Leonard Cohen). Defapt, subiectul, declanşarea lui ar fi “Istoria” din care prozatorul, dramaturgul,poetul, teleastul Puşi lipseşte mişeleşte, împreună “cu ailui”, nedemascaţi, ne sub aripă, îngeri prin el binevestitori, extraşi desub talpa arhanghelului- cum este reprezentat pe uşa altarului unom-vierme pe post de satană. Şi lui NM, crede, s-ar cuveni să-iplacă fiind “înjurat”, în fine, cu talent.Dar cititorilor să-le placă (e scandal, regie, burlă).”Stimaţi cititori, iertaţi-mi măgăriile, dar sunt şi eu om, ca şi N.M., şi am şi eu răutăţile mele, dar deosebirea este că unul ca minen-a făcut niciodată caz de imparţialitatea, seriozitatea şi alte-alea,în care m-aş bălăci şi eu” (p.24). “Pentru că pe Manolescu nu-l intereseazăoperele, nu-l interesează textele, nu-l interesează decâtamicii şi interesele mai mult sau mai puţin vizibile pentru toatălumea, achitarea unor poliţe” (p.30). “pe domnul N.M. nu prea-l intereseazătextele, important e cine le semnează” (32). “Dacă nu aireligia textului, n-ai niciun Dumnezeu, domnule Manolescu” (33).“Şi cum îţi permiţi tu, Manolescule, să-i pui la index peBassarabescu, pe Brătescu-Voineşti, pe Nichifor Crainic şi RaduGyr, pe Magda Isanos, pe Panait Istrati şi pe Ion Druţă?” (33). “Sătrecem însă la lucruri mai vesele.!” (39). “De altfel, Mazilu nu prindeşi el din istoria lui N.M. decât o pagină şi în aceea, de la început,este pus sub observaţie cu severitate, fiind taxat ca un călător prinsîn tramvai fără bilet.” (40). “Documentându-se despre Ion Ghica,Dana îl descoperă în trecere pe C.A. Rosetti şi-i închină o monografiemai scurtă, în 1984: Introducere în opera lui C. A. Rosetti,care, considerat mai mult un textier de Şerban Cioculescu, dar şi demine, remarc eu cu obrăznicie, atrage şi atenţia încruntată a luiManolescu, probabil din solidaritate cu fosta iubită, ridicându-l pepolitician până la înălţimea de 6 pagini literare, adică mai mult decâtOctavian Goga şi cât Nicolae Bălcescu, mai tare decât Hogaş (2pagini), Tudor Vianu (3 pagini), Ion Agârbiceanu (2 pagini) sau Şt.O. Iosif sau Gala Galaction sau Fănuş Neagu, la acelaşi nivel cuMihail Sebastian şi Nichita Stănescu, peste V. Voiculescu, TeodorMazilu, George Topârceanu, Constantin Stere şi Zaharia Stancusau Nicolae Labiş.” (52). “Nicolae Breban e tratat foarte bine, are 12pagini, mai mult decât Mihail Sebastian, Vasile Voiculescu, Gib I.Mihăescu şi Cezar Petrescu la un loc. Eugen Simion, cu care în tinereţenu se avea bine deloc, acum are aici 7 pagini, cât Noica şiNegoiţescu la un loc, mai mult decât Ibrăileanu. Nici Buzura nu stăprea slab, cu tot atâta spaţiu ca Ion Marin Sadoveanu, GeorgeTopârceanu şi Eugen Jebeleanu la un loc. D.R. Popescu are 6 pagini,cât Mihai Sebastian sau cât Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescuşi Nicolae Labiş la un loc. Numai Fănuş Neagu, rămas camde căruţă, nu a primit decât 3 pagini, dar trebuie să fie fericit, că ascăpat doar cu atât, a trecut totuşi clasa, chiar dacă prietenii luiNicolae Velea, Ion Băieşu sau Mircea Micu n-au primit nimic.”(59).“Ce vede Manolescu în Papu? Deşi îi recunoaşte marile merite, cucare de obicei Manolescu este foarte parcimonios, numindu-l aici“comparatist excepţional”, îl ceartă totuşi părinteşte pentru lansareanefericitei idei protocroniste” (p.61). “Dar îndrăznelile poţi să leai numai dumneata, domnule N.M., proliferându-ţi la nivelul de sentinţedemiurgice nişte partipriuri de domniţă râzgâiată, mizând pe ogravitate care nu-i decât grosolănie şi, chiar eu, care sunt atât depudic, am să-mi permit totuşi şi un termen mai tare: nesimţire. / Aşacă v-aţi speriat? Credeaţi c-o să fiu mai dur? Vedeţi ce blând sunt?”(64). “Dracul se pare că nu are moarte, dracul e întotdeauna viu, eo permanenţă şi mai ales se pare că înaintează în grad la soroc şiiese la pensie, ca toţi oamenii, dar vin după el alţii şi alţii din aceeaşitagmă. / Dar nu ne întoarcem noi la Manolescu? Ba cum să nu! Cumare plăcere.” (71). “Şi mă gândescneapărat cine, ce şi cum afăcut din dumneata o zdreanţă decritic, după ce te-am cunoscutcând erai tânăr şi cu pieptul în bătaiavântului ca un alergător, venitde la Marathon la Atena pentru aanunţa victoria Binelui asupraRăului.” (74). “Paul Goma e opoziţiareală, nu o trupă fără armeparticipantă la un joc de război.De aceea Paul Goma nu are cecăuta în Istoria lui Manolescu” George Anca(72). “Şi pentru că mi-e frică deprea multă seriozitate şi mi-e fricăşi de răutatea mea, care cine ştie în momentul ăsta ce mai poatescoate din ea, să stăm puţin şi să citim sau să cităm un pic de poezie,de poezie adevărată” (76). “Te manifeşti, sărmane profesor, prinacte de voinţă sau caritate, nu prin gust pentru dreptate sau pentrumetafizică, mai ştii”” (194). “ Mihail Sebastian, care nu probabil, cisigur ocupă un solid loc doi, după I.L. Caragiale” (205). “Mă oprescdeodată din teatru, unde voi reveni, pentru că acolo e întradevărcasa mea” (214). “Eu tot aduc în discuţie câte pagini are unul saualtul şi poate că treaba asta nu ţine decât de ludicul din mine, caremă duce spre miştouri ieftine.”(220). “În cartea cea groasă din 2001,Marian Popa îi aplică lui Manolescu o corecţie de o severitate şi oprecizie care trezeşte invidia oricărui alt autor care se ocupă de personajulN.M.” (229). “Cei care citesc această carte sunt oricum tipiselecţi şi cu simţul umorului” (238). “Marius Robescu, un alt exemplude uitare nejustificată, Ion Iuga sau Gheorghe Anca, un talentpolimorf, un cultural globe-trotter, cu o poezie întotdeauna surprinzătoare,nouă şi vie.”(239). “Sigur, poate par eu prea generos şi găsescaşa de mulţi scriitori de valoare, dar, înţelegeţi-mă, darpriviţi-mă în ochi, domnilor, vedeţi ce vreau să spun. Adică vreausă spun, ca să fiu clar, că în locul celor aleşi de domnul Manolescu,pentru a-i băga în criptele alea de istorie, ar putea intra alţii şi multmai justificat.” (239-240). “Iertaţi-mă, dragi cititori, că m-am opritaici, pe lespezile unei vechi iubiri, deşi n-au vreo legătură cu prostiadespre care scriu.” (244). “Dar esenţialul (mereu folosesc cuvântulesenţial, dar, înţelegeţi-mă, sunt însetat de esenţe!) nu-i actualitateaîntr-o piesă de teatru, să zicem, că mai actual decât un Telejurnalce-i? Păi, mai bine ia-ţi Telejurnalul şi rămâi acasă cu el! Cecauţi la teatru?” (268). “Nici Ion Vinea nu figurează-n cartea ta, domnuleManolescu” (309). “Dar ce? L-am ascultat eu pe Nichita? Aş!Mi-am văzut de-ale mele, mi-am trăit viaţa ca pe cartea asta, sărindde la una la alta, când înjurând, când emoţionat, distrus, căzut pegânduri sau iubind, iubind mereu şi pe cine merita şi pe cine nu merita.”(316). “Noi, scriitorii mici: Velea, eu, Brătescu-Voineşti, IulianNeacşu, Postolache, Tudor Vasiliu, Pituţ trebuie să fim solidari şi săne facem şi noi un Salon al refuzaţilor.” (337).Cartea pretextată de Istoria critică a literaturii române pune înscenă, poate psihanalitic, un flux al reactivităţii regizat nu deŞerban, nici de Tocilescu, parcă de un Hamlet burlesc-elegiac sprea-şi dovedi unchiul fratricid, ba chiar de Puşi, dacă nu de unul dincopiii ucişi ai Medeeai, care nu apare (cei doi fraţi sunt executaţi înculise, spre respectarea canonului tragic-scenic din vremea luiEuripide – un Dinulescu al Eladei?) Am citat fără oprire ca să vadăşi alţii, neajunşi la cartea cu o copertă “hidoasă”, potrivit unui psiholog,speriat ori de diavol, ori de critic, prescurtat şi cric. Şi Eliades-a pronunţat că dacă ar fi avut bani ar fi cumpărat cât mai multeexemplare din toate cărţile lui Paul Goma pentru a le dărui prietenilorşi cunoscuţilor (românilor). L-am înţeles şi citind cartea lui Puşi,invidiind, prima oară, personajul, care are un motiv epatant pentrua scoate a doua ediţie în care să treacă la “dicţionar” (la “antologie”,în ediţia a treia, impulsionată de volumul al doilea al acestuiscriitor împotriva antiscriitorului, antihristului etc.) numele EuripideDinulescu (numele poetului este Cezar Ivănescu, iar crima, premeditată)Ṗremiera de la librăria Sadoveanu, cu Doru Braia anti RuyBlas, Ion Coja în step-preşedinţie, el şi Gelu Voican Voiculescu încadrându-lpe lansat (diferit de Gigi), a şi fost tradusă în “Cotidianul”,ne omonim, a se spera, tot cu “gaşcă” (redacţional, Pafka, aţi schimbataripa diavolului pe dânsa, gaşca?) Ce face domnul Puşi mereu,acum era chiar momentul, nu scandal – nici cartea nu e – hai, showboem, de trezire la text, că nu viaţa lui, ci, foarte probabil, drama,trasă ca din repertoriul dell arte al clovnului shakespearian sau al vidushakalui Kalidasa. Că tot e ticul lui Puşi “să ne întoarcem” în pădurealui de etichete-pamflet, simetrice pădurii de simboluri,incendiată pe un rug-istorie.www.oglinda<strong>literara</strong>.roî4755
- Page 2 and 3: În acest număr:Adrian GavrilescuA
- Page 4 and 5: SIMPLE PRECIZĂRI4752Liniştea dina
- Page 8 and 9: COLEGIALEVirgiliu i-ar fi Mazilu, o
- Page 10 and 11: EVENIMENTMINISTERUL CULTURII ŞI CU
- Page 12 and 13: ATITUDINIDespre regi, saltimbanciş
- Page 14 and 15: EVENIMENTUMOR ANTI-STRESSIMBIOZA CA
- Page 16 and 17: EVENIMENTPloieştiul cultural de az
- Page 18 and 19: LECTORTradiţia şi conştiinţa un
- Page 20 and 21: EVENIMENTUn jurnal de călătorie
- Page 22 and 23: ATITUDINILuceafărul vidanjorsau cu
- Page 24 and 25: MAEŞTRI„Acelaşi extaz abstract.
- Page 26 and 27: ITINERARIU„Stephanus ille magnus
- Page 28 and 29: JURNAL MONGOLÎn sfârşit, decolă
- Page 30 and 31: ESEUÎNŢELEPCIUNE ŞI VICLENIEFĂR
- Page 32 and 33: BORIS MARIANMeteorMeteor, ah, meteo
- Page 34 and 35: INTERVIU„Iubirea e pânza, vântu
- Page 36 and 37: MAPAMOND4784O clipă în cerAurel A
- Page 38 and 39: EVENIMENTDin "subteranele" manifest
- Page 40 and 41: AESOTERICAEInformaţia TradiţieiCo
- Page 42 and 43: DIN EXILUL ROMÂNESCBISERICA CONFIS
- Page 44 and 45: PROZACred că fiecare român, măca
- Page 46 and 47: PAULSPIRESCUDUHOVNICEASCĂNoaptea a
- Page 48 and 49: EUROPEANAPEDEAPSĂ DIVINĂ(Evocare
- Page 50 and 51: ATELIERUltimii sfinţiBătrânul st
- Page 52 and 53: ESEUSe naşte oare un antiromânism
- Page 54 and 55: CENTENARLa Centenar, despreNoica î
- Page 56 and 57:
MAEŞTRIUr - libri de Ismail Kadare
- Page 58 and 59:
MAPAMONDNicolae Iorga et le miraged
- Page 60 and 61:
JURNAL DE VACANŢĂCIMITIRUL VESEL
- Page 62 and 63:
EUGENCIOCLEAEugen Cioclea: studii -
- Page 64 and 65:
LECTOR4812Forţa neobişnuită aAur
- Page 66 and 67:
ANTOLOGIE„RÂDEŢI CU NOI!”,EDI
- Page 68 and 69:
REMEMBER„Populaţia evreiască di
- Page 70 and 71:
TEATRUCARAGIALE SE PUPĂCU STALIN48
- Page 72 and 73:
ISTORIECum se falsifică istoriaDep
- Page 74 and 75:
FLASH-BACK-uriPrieten cu vinul (mă
- Page 76 and 77:
POEZIAPOEME ORIENTALERADU CÂRNECI
- Page 78 and 79:
MAPAMONDParis est tout petit...4826
- Page 80 and 81:
PROZATic! Tic! Tic!Singurul sunet c
- Page 82 and 83:
NOTE DE LECTURĂO biografie lirică
- Page 84 and 85:
IN MEMORIAMEugeniu Coşeriu - In me
- Page 86 and 87:
REVIZUIRILăsaţi moaştele mitropo
- Page 88 and 89:
EVENIMENTENicolae Dorel Trifu m-a i
- Page 90 and 91:
ESEUInvizibilii lui SilverbergDouă
- Page 92 and 93:
CONSEMNĂRI4840MUZICA ROCKMişcarea
- Page 94 and 95:
CONSEMNĂRI* * *Sucuri: manga [26.0
- Page 96 and 97:
PROZAau protejat un transport cu fl
- Page 98 and 99:
JURNAL TEATRALDouă cărţi, doi au