01.12.2012 Views

Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels

Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels

Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

lucruri şi se <strong>în</strong>cearcă prezentarea tuturor serviciilor disponibile <strong>în</strong>tr-o <strong>în</strong>făţişare logică pe care şi oamenii<br />

obişnuiţi o pot <strong>în</strong>ţelege. Mai jos este o listă care conţine câteva exemple excepţionale; aceste saituri au<br />

multe capturi de ecran care vă vor oferi o idee despre cum poate arăta un <strong>Linux</strong> pe un calcu<strong>la</strong>tor personal:<br />

● http://www.gnome.org<br />

● http://www.kde.org/screenshots/<br />

● http://www.openoffice.org<br />

● http://www.mozil<strong>la</strong>.org<br />

● http://www.ubuntu.comn.t<br />

1.3. Are <strong>Linux</strong>-ul viitor?<br />

1.3.1. Sursa deschisă<br />

Ideea din spatele programelor Sursă deschisă este una destul de simplă: atunci când programatorii<br />

pot citi, distribui şi schimba codul, codul se va maturiza. Oamenii îl pot adapta, repara, explora defectele şi<br />

pot face aceste lucruri <strong>la</strong> o viteză care spulberă performanţele dezvoltatorilor de programe din cadrul<br />

companiilor convenţionale. Aceste programe vor fi mai flexibile şi de o calitate mai bună decât programele<br />

care au fost dezvoltate pe canale convenţionale, deoarece le-au testat mai multe persoane, <strong>în</strong> condiţii diferite<br />

de cele <strong>în</strong> care dezvoltatorii de programe proprietare pot să o facă.<br />

Iniţiativa Sursă deschisă (Open Source) a <strong>în</strong>ceput să se impună <strong>în</strong> lumea comercială şi, foarte<br />

<strong>în</strong>cet, distribuitorii <strong>în</strong>ţeleg punctul de vedere al acesteia. În timp ce mulţi oameni din lumea academică şi<br />

tehnică erau deja convinşi de aproape 20 de ani că acesta este drumul de urmat, distribuitorii din lumea<br />

comerţului au avut nevoie de aplicaţii ca Internetul pentru a realiza că şi ei pot profita de pe urma Sursei<br />

deschise. Acum <strong>Linux</strong>-ul a trecut de stadiul <strong>în</strong> care era un sistem aproape exclusiv academic, folositor doar<br />

unei mâini de oameni cu aptitudini tehnice.<br />

<strong>Linux</strong>-ul asigură mai mult decât un sistem de operare: există o <strong>în</strong>treagă infrastructură care susţine<br />

efortul concentrat necesar realizării unui sistem de operare, scrierii şi testării de programe pentru acesta,<br />

aducerii roadelor <strong>în</strong>tregului efort către utilizatori, asigurarea <strong>în</strong>treţinerii, suportului, actualizărilor şi<br />

personalizărilor, etc. Astăzi, <strong>Linux</strong>-ul este gata să accepte provocările unei lumi af<strong>la</strong>te <strong>în</strong>tr-o transformare<br />

rapidă.<br />

1.3.2. Zece ani de experienţă <strong>la</strong> dispoziţia dumneavoastră<br />

Pe când <strong>Linux</strong>-ul este, probabil, cea mai bine cunoscută iniţiativă a Sursei deschise, există un alt<br />

proiect care a contribuit enorm <strong>la</strong> popu<strong>la</strong>ritatea sistemului <strong>Linux</strong>. Acest proiect poartă numele de SAMBA şi<br />

contribuţia lui este aplicarea ingineriei inverse asupra protocolului Server Message Block (SMB)/Common<br />

Internet File System (CIFS), utilizat <strong>la</strong> gestionarea fişierelor şi tipăririi pe maşinile compatibile PC, integrat<br />

nativ de MS Windows NT şi OS/2, precum şi de <strong>Linux</strong>. Sunt disponibile pachete pentru aproape orice sistem,<br />

ele asigurând soluţii de interconectare <strong>în</strong> medii diferite, folosind protocoalele MS Windows: cu servere pentru<br />

transfer de fişiere şi servere pentru tipărire, compatibile cu Windows (incluzând WinXP).<br />

Poate că mai de succes decât proiectul SAMBA este proiectul pentru server Apache HTTP.<br />

Serverul rulează pe UNIX, Windows NT şi multe alte sisteme de operare. Cunoscut <strong>la</strong> <strong>în</strong>ceput ca „serverul A<br />

PatCHy”, pe baza unui cod existent şi a unei serii de „fişiere de peticire”, numele pentru codul ajuns <strong>la</strong><br />

maturitate merită să fie legat de tribul de americani nativi Apache, bine cunoscuţi pentru <strong>în</strong>suşirile lor<br />

superioare <strong>în</strong> strategia confruntărilor şi adaptarea extraordinară <strong>la</strong> mediu.<br />

Apache s-a dovedit a fi mult mai rapid, mai stabil şi oferă mai multe facilităţi decât alte programe<br />

pentru servere web. Apache rulează pe saituri care au milioane de vizitatori pe zi, <strong>în</strong> timp ce nu este asigurat<br />

suport oficial din partea dezvoltatorilor, <strong>în</strong>să răspunsuri <strong>la</strong> problemele <strong>în</strong>tâlnite sunt furnizate de comunitatea<br />

utilizatorilor. Asistenţă contra cost este asigurată de terţe părţi.<br />

În categoria aplicaţiilor pentru birou, sunt disponibile câteva clone ale suitei MS Office, care merg<br />

de <strong>la</strong> o implementare parţială până <strong>la</strong> cea totală a programelor existente pe staţiile de lucru MS Windows.<br />

Aceste iniţiative au ajutat mult <strong>Linux</strong>-ul <strong>în</strong> efortul de a se face acceptabil pentru piaţa calcu<strong>la</strong>toarelor<br />

personale, deoarece utilizatorii nu au nevoie de pregătire suplimentară pentru a lucra cu noile sisteme.<br />

10

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!