Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels

Erorile standard sunt redirecționate către /dev/null. Dacă nu faceți acest lucru, tar va afișa un
câte mesaj pentru fiecare fișier care nu a suferit modificări, spunându-vă că acestea nu vor fi incluse.
Acest mod de lucru are dezavantajul că se caută notele de timp ale fișierelor. Să spunem că
descărcați o arhivă într-un director care conține copiile dumneavoastră de siguranță, iar arhiva conține fișiere
care au fost create cu doi ani în urmă. La compararea notei de timp asociate acestor fișiere cu nota de timp
a arhivei inițiale, noile fișiere vor apare pentru tar ca fiind vechi, și nu vor fi incluse în copia de siguranță
incrementală realizată cu opțiunea -N.
O alegere mai bună ar fi opțiunea -g, prin care se generează o listă a fișierelor ce vor fi incluse în
copia de siguranță. La realizarea copiilor de siguranță incrementale, sunt verificate fișierele din această listă.
Iată cum lucrează opțiunea în cauză:
În ziua următoare, utilizatorul jimmy modifică fișierul file3 și creează fișierul file4. La sfârșitul
zilei, el face o nouă copie de siguranță:
V-am prezentat câteva comenzi simple, dar le puteți folosi într-o sarcină programată (cronjob -
consultați Secțiunea 4.4.4), în care să specificați, de exemplu, un fișier țintă pentru copia de siguranță
săptămânală și un altul pentru copia de siguranță zilnică. Fișierele țintă vor fi înlocuite la realizarea unei copii
de siguranță integrale.
133