Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels

surse este continuată de comunitatea Sursei deschise (Open Source community), care a trebuit să
redenumească proiectul OpenOffice. OpenOffice este disponibil acum pentru mai multe platforme, inclusiv
pentru MS Windows, Linux, MacOS şi Solaris. V-am prezentat o imagine în Secţiunea 1.3.2.
Aproape simultan, alte proiecte cunoscute acum, au fost demarate. O alternativă apreciată este
Koffice, suita de birou care este foarte populară printre utilizatorii distribuţiei SuSE. La fel cu originalul,
această clonă încorporează programe compatibile cu MS Word şi Excel şi multe altele.
Proiecte mai mici sunt destinate unor programe particulare ale suitei MS Office, precum Abiword şi
MS Wordview pentru compatibilitatea cu documentele MS Word şi Gnumeric pentru vizualizarea şi crearea
foilor de calcul compatibile cu Excel.
6.3.2. Suite şi programe
Distribuţiile curente vin cu toate uneltele necesare. Întrucât acestea asigură o documentaţie
excelentă, indexată pentru căutări în meniurile de ajutor, nu le vom discuta în detaliu. Consultaţi aşadar
documentaţia sistemului sau saiturile proiectelor, precum:
● http://www.openoffice.org/
● http://www.koffice.org/
● Freshmeat şi Sourceforge pentru alte proiecte.
6.3.3. Remarci
6.3.3.1. Utilizarea generală a documentelor de birou
Încercaţi să limitaţi folosirea documentelor de birou la scopurile pentru care au fost create: biroul.
Iată un exemplu: dacă trimiteţi un mail care spune cam aşa: „Salut, vreau să vă spun ceva, vezi
ataşamentul”, iar ataşamentul se dovedeşte a fi un document compatibil MS Word precum: „Salut, prieteni,
cum merge treaba la noul loc de muncă? Aveţi timp pentru a lua prânzul împreună mâine?” este tocmai ceea
ce trebuie ca un utilizator de Linux să devină extrem de furios. De asemenea este o idee proastă să ataşaţi
semnătura dumneavoastră unui astfel de fişier. Dacă doriţi să semnaţi mesajele sau fişierele, folosiţi GPG,
GNU Privacy Guard compatibil PGP sau certificate SSL (Secure Socket Layer).
Aceşti utilizatori nu sunt furioşi pentru că nu pot citi aceste documente sau pentru că sunt îngrijoraţi
deoarece aceste formate generează, de regulă, fişiere mai mari, ci pentru că trebuie să folosească MS
Windows sau pentru că trebuie să pornească alte programe.
6.3.3.2. Fişierele de configurare ale sistemului şi ale utilizatorilor.
În capitolul care urmează veţi începe să configuraţi mediul sistemului dumneavoastră şi acest lucru
include editarea a tot felul de fişiere care determină modul în care se comportă programele.
Nu editaţi aceste fişiere cu nici un component al suitelor de birou!
Specificaţiile formatului implicit al fişierelor vor determina programul să adauge câteva linii de cod,
care definesc formatul fişierului şi fonturile utilizate. Aceste linii nu vor fi interpretate corect de către
programele de care depind, generând astfel erori sau blocări ale programului care citeşte aceste fişiere. În
anumite cazuri, puteţi salva fişierul ca text simplu, dar veţi avea probleme dacă acest lucru devine un obicei.
6.3.3.3. Dar eu doresc un editor grafic de text!
Dacă insistaţi, încercaţi gedit, kedit, kwrite sau xedit; aceste programe sunt doar pentru fişiere
text, exact ceea ce aveţi nevoie. Dacă însă doriţi să faceţi ceva serios, atunci opriţi-vă la un editor propriu
modului text, precum vim sau Emacs.
O alternativă acceptabilă este gvim, versiunea Gnome a lui vim. Tot va trebui să folosiţi comenzile
vim, dar dacă întâmpinaţi dificultăţi, aceste comenzi sunt disponibile prin meniuri.
100