Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels
Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels
Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Capitolul 1. Ce este <strong>Linux</strong>-ul?<br />
Vom <strong>în</strong>cepe cu o trecere <strong>în</strong> revistă a modului <strong>în</strong> care <strong>Linux</strong>-ul a devenit sistemul de operare aşa<br />
cum îl cunoaştem astăzi. Vom discuta despre trecut şi despre dezvoltarea acestui sistem pe viitor şi ne vom<br />
apleca asupra avantajelor şi dezavantajelor lui. Vom vorbi despre distribuţii, despre Sursa deschisă <strong>în</strong><br />
general şi vom <strong>în</strong>cerca să explicăm pe scurt ce este GNU.<br />
ani...<br />
Acest capitol răspunde <strong>la</strong> <strong>în</strong>trebări precum:<br />
� Ce este <strong>Linux</strong>-ul?<br />
� <strong>Un</strong>de şi cum a luat naştere <strong>Linux</strong>-ul?<br />
� Nu este <strong>Linux</strong>-ul acel sistem <strong>în</strong> care totul este făcut <strong>în</strong> modul text?<br />
� Are <strong>Linux</strong>-ul viitor, sau este doar o fantezie?<br />
� Care sunt avantajele utilizării <strong>Linux</strong>-ului?<br />
� Care sunt dezavantajele?<br />
� Câte feluri de <strong>Linux</strong> există şi cum aleg ceea ce mi se potriveşte mie?<br />
� Ce sunt mişcările Sursa deschisă şi GNU?<br />
1.1. Istoric<br />
1.1.1. UNIX<br />
Pentru a <strong>în</strong>ţelege popu<strong>la</strong>ritatea <strong>Linux</strong>-ului, trebuie să călătorim <strong>în</strong>apoi <strong>în</strong> timp, cu aproape 30 de<br />
Imaginaţi-vă calcu<strong>la</strong>toare atât de mari precum casele sau chiar stadioanele. În timp ce doar<br />
mărimea acestora ridica probleme substanţiale, exista ceva care făcea ca totul să fie şi mai rău: fiecare<br />
calcu<strong>la</strong>tor avea un sistem de operare diferit. Programele erau <strong>în</strong>totdeauna dedicate unui scop anume, iar un<br />
program pentru un anume sistem nu ru<strong>la</strong> pe un altul. A fi capabil să lucrezi cu un sistem nu <strong>în</strong>semna că,<br />
automat, poţi lucra cu un altul. Era dificil, atât pentru utilizatori, cât şi pentru administratorii de sistem.<br />
Calcu<strong>la</strong>toarele erau deosebit de scumpe, iar sacrificii tot trebuiau făcute şi după achiziţionarea<br />
acestora, doar pentru a face utilizatorii să <strong>în</strong>ţeleagă modul de lucru al acestor maşini. Costul total pe unitatea<br />
de calcul era enorm.<br />
Din punct de vedere tehnologic, lumea nu era atât de avansată, aşa că mărimea a mai pus<br />
probleme pentru <strong>în</strong>că o decadă. În 1969, o echipă de dezvoltatori de <strong>la</strong> <strong>la</strong>boratoarele Bell Lab a <strong>în</strong>ceput să<br />
lucreze <strong>la</strong> o soluţie pentru problema programelor, pentru a rezolva aspectele de compatibilitate. Ei au<br />
dezvoltat un nou sistem de operare, care era:<br />
1. Simplu şi elegant.<br />
2. Scris <strong>în</strong> limbajul de programare C <strong>în</strong> locul limbajului de asamb<strong>la</strong>re.<br />
3. Capabil să recicleze codul.<br />
Dezvoltatorii de <strong>la</strong> Bell Labs au numit acest proiect „UNIX”.<br />
Capabilitatea de recic<strong>la</strong>re a codului era foarte importantă. Până atunci, toate sistemele de operare<br />
comerciale care se găseau erau scrise <strong>în</strong>tr-un cod dezvoltat pentru un anume sistem. UNIX-ul, pe de altă<br />
parte, avea nevoie doar de o porţiune mică a acelui cod, care este numită acum kernel. Acest kernel este<br />
singura porţiune de cod care trebuie adaptată pentru un anume sistem şi formează baza unui sistem UNIX.<br />
Sistemul de operare şi cele<strong>la</strong>lte funcţii au fost construite <strong>în</strong> jurul acestui kernel şi scrise <strong>în</strong>tr-un limbaj de<br />
programare mai evoluat, C.<br />
Acest limbaj a fost dezvoltat <strong>în</strong> mod special pentru realizarea sistemului UNIX. Utilizând noua<br />
tehnică, a fost mult mai uşor să se dezvolte un sistem de operare care să ruleze pe echipamente diferite.<br />
Comercianţii de programe s-au adaptat repede, deoarece puteau acum să vândă de zeci de ori<br />
mai mult, aproape fără efort. Situaţii noi şi ciudate au apărut: imaginaţi-vă de exemplu calcu<strong>la</strong>toare de <strong>la</strong><br />
diferiţi producători care comunică <strong>în</strong> aceeaşi reţea, sau utilizatori care lucrează pe maşini diferite fără a avea<br />
nevoie de instruire. UNIX-ul a ajutat mult pe utilizatori <strong>în</strong> privinţa compatibilităţii cu calcu<strong>la</strong>toare diferite.<br />
Pe parcursul următoarelor două decade, dezvoltarea UNIX-ului a continuat. Mai multe lucruri au<br />
7