Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels

● The Modem-HOWTO:
Vă ajută la alegerea, conectarea, configurarea, rezolvarea problemelor și
înțelegerea modemurilor în sistem analog pentru PC-uri.
● LDP HOWTO Index, Secțiunea 4.4:
administrează listele de HOWTO despre rețelistică în general,
protocoale, dial-up, DNS, VPN, bridging (punți), rutare, securitate și altele.
● Cele mai multe sisteme au o versiune a fișierului ip-cref (căutați-l prin comanda locate); formatul
PS al acestui fișier poate fi vizualizat de exemplu cu gv.
10.2.4. Numele interfețelor de rețea
Pe un calculator Linux, numele dispozitivului lo sau al buclei locale (local loop) este legat de adresa
internă 127.0.0.1. Calculatorul va fi pus în dificultate în momentul lansării aplicațiilor dacă acest dispozitiv nu
este prezent; este mereu disponibil, chiar pe calculatoarele care nu sunt legate la rețea.
Primul dispozitiv ethernet, eth0 în cazul unei interfețe fizice (placă) standard de rețea, țintește către
adresa dumneavoastră locală LAN IP. Calculatoarele care sunt clienți obișnuiți au doar o placă de rețea.
Ruterele (routers), care fac legătura între rețele, dispun de câte un dispozitiv de rețea pentru fiecare rețea
deservită.
Dacă folosiți un modem pentru a vă conecta la Internet, probabil că acesta va fi denumit ppp0.
Există mult mai multe nume, de exemplu pentru interfețele virtuale private de rețea (VPN),iar mai
multe interfețe pot fi active simultan, de aceea ieșirea comenzilor ifconfig sau ip poate deveni stufoasă dacă
nu este folosită nici o opțiune. Pot fi active mai multe interfețe de același tip. În acest caz, ele vor fi denumite
secvențial: prima va primi numărul 0, a doua sufixul 1, cea de-a treia va primi 2, ș.a.m.d. Cazul despre care
am vorbit este întâlnit pe servere, pe sisteme care au o configurație redundantă, pe rutere, firewall-uri și
multe altele.
10.2.5. Verificarea configurației calculatorului cu netstat
În afară de comanda ip, care afișează configurarea rețelei, există comanda netstat, care dispune
de multe opțiuni și este foarte folositoare pe sistemele UNIX.
Informațiile legate de rutare sunt afișate prin opțiunile -nr ale acestei comenzi:
În imaginea de mai sus este vorba despre un calculator, tipic client, într-o rețea IP. Are doar o
placă de rețea, eth0. Interfața lo este bucla locală.
Metoda modernă
Metoda modernă de a obține aceeași informație este folosirea comenzii ip:
ip route show
Când acest calculator încearcă să contacteze o gazdă aflată în altă rețea decât cea proprie,
indicată prin linia care începe cu 0.0.0.0., va trimite cererea de conectare calculatorului (ruterului) cu adresa
de IP 192.168.42.1, și, pentru asta va folosi interfața primară, eth0.
Calculatoarele care sunt în aceeași rețea, linia care începe cu 192.168.42.0, vor fi contactate tot
prin intermediul interfeței primare, dar nu mai este necesară rutarea, datele sunt puse direct pe rețea.
Calculatoarele pot avea tabele de rutare mult mai complicate decât acesta, cu diferite perechi
„Destinations-Gateway” pentru conectarea cu diverse rețele. Dacă aveți ocazia de a vă conecta la un server
de aplicații, de exemplu la locul de muncă, puteți verifica, în scop educațional, informațiile legate de rutare.
149