Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels

Recommendations

Info

În realitate lucrurile sunt mult mai complicate Secțiunea de mai sus și cea următoare sunt incluse deoarece mai devreme sau mai târziu vă veți lovi de anumiți termeni proprii rețelisticii; aceste secțiuni vă vor ajuta să vă consolidați un punct de plecare, dacă trebuie să aflați mai multe detalii pe marginea acestui subiect. 10.1.2. Câteva protocoale de rețea mai cunoscute Linux-ul recunoaște mai multe protocoale de rețea. Vom prezenta pe cele mai importante: 10.1.2.1. TCP/IP The Transport Control Protocol și Internet Protocol sunt două din cele mai populare căi de comunicare pe Internet. Multe aplicații, precum navigatorul dumneavoastră și programele de poștă electronică sunt realizate pe baza acestei suite de protocoale. La bază, IP asigură soluții pentru trimiterea pachetelor de informații de la un calculator la altul, în timp ce TCP aranjează pachetele în fluxuri, astfel încât pachetele diferitelor aplicații să nu se amestece și să fie primite la destinație în ordinea corectă. Un punct de plecare în studierea TCP și IP este reprezentat de următoarele lucrări: ● man 7 ip: descrie implementarea protocolului IPv4 în Linux (versiunea 4 fiind cea mai des întâlnită ediție a acestui protocol). ● man 7 tcp: implementarea protocolului TCP. ● RFC793, RFC1122, RFC2001 pentru TCP, iar pentru IP, RFC791, RFC1122 și RFC1112. Documentele Request For Comments conțin descrierea standardelor de rețea, a protocoalelor, aplicațiilor și implementările acestora. Documentele sunt administrate de Internet Engineering Task Force, o comunitate internațională care răspunde de operaționalitatea Internetului precum și de evoluția și dezvoltarea arhitecturii Internetului. Furnizorul dumneavoastră de Internet are o arhivă disponibilă, sau puteți consulta aceste RFC-uri via http://www.ietf.org/rfc.html. 10.1.2.2. TCP/IPv6 Nimeni nu se aștepta ca Internetul să crească în ritmul pe care-l cunoaștem azi. S-a dovedit că IP are anumite dezavantaje atunci când un număr foarte mare de calculatoare sunt în rețea, cel mai mare fiind acela legat de alocarea unei adrese unice fiecărui calculator existent în rețea. De aceea, IP versiunea 6 a fost destinată să răspundă nevoilor actuale ale Internetului. Din nefericire, nu toate aplicațiile și serviciile pot lucra încă cu IPv6. Migrarea este în desfășurare în cazul multor aplicații și servicii care pot beneficia de pe urma implementării protocolului amintit. Câteva aplicații folosesc vechiul protocol, iar pentru cele care au fost reproiectate noua versiune este activă. În momentul în care verificați configurația rețelei, lucrurile nu sunt așa de clare, întrucât au fost luate tot felul de măsuri pentru a împiedica amestecarea conexiunilor, prin ascunderea unui protocol de celălalt. Mai multe informații pot fi găsite în următoarele documente: ● man 7 ipv6: implementarea protocolului Linux IPv6. ● RFC1883 care descrie protocolul IPv6. 10.1.2.3. PPP, SLIP, PLIP, PPOE Kernelul Linux integrează protocoalele PPP (Point-to-Point-Protocol), SLIP (Serial Line IP), PLIP (Parallel Line IP) și PPPP Over EThernet. PPP este cea mai folosită cale prin care utilizatorii individuali accesează furnizorul de Internet (ISP - Internet Service Provider), deși în zonele des populate acesta este 144
înlocuit de PPPOE, protocol folosit în cazul conexiunilor ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line). Cele mai multe distribuții de Linux au încorporat unelte ușor de folosit pentru configurarea conexiunii la Internet. Ceea ce trebuie să cunoașteți este numele de utilizator și parola furnizate de ISP-ul dumneavoastră, iar în cazul PPP un număr de telefon. Aceste date sunt introduse într-o aplicație care rulează în modul grafic, care vă permite și pornirea sau oprirea conexiunii la Internet. 10.1.2.4. ISDN Kernelul Linux-ului include și tratarea protocolului ISDN. Isdn4linux controlează plăcile ISDN PC și poate emula un modem cu setul de comenzi Hayes (comenzile „AT”). Posibilitățile acoperă simpla utilizare a unui program terminal cât și o conexiune totală la Internet. Verificați în documentația sistemului dumneavoastră. 10.1.2.5. AppleTalk Appletalk este numele sistemului de conectivitate al calculatoarelor Apple. Permite o rețea peer-topeer cu funcționalități de bază cum ar fi partajarea de fișiere și imprimante. Fiecare calculator se poate comporta în același timp ca server sau client, iar programele și dispozitivele necesare sunt incluse în orice calculator Apple. Linux-ul asigură implementarea totală a AppleTalk. Netatalk este implementarea la nivelul kernelului a protocolului AppleTalk Protocol Suite, fiind la bază destinat sistemelor BSD și derivate. Integrează rutarea AppleTalk, care deservește sistemele de fișiere UNIX și AFS care utilizează AppleShare și imprimantele UNIX precum și pe cele AppleTalk. 10.1.2.6. SMB/NMB Pentru compatibilitatea cu mediul MS Windows, suita Samba, care include protocoalele NMB și SMB, poate fi instalată pe orice sistem compatibil UNIX. Protocolul Server Message Block (cunoscut și drept Session Message Block, NetBios sau LanManager Protocol), este folosit pe sistemele MS Windows 3.11, NT, 95/98, 2K și XP pentru partajarea discurilor și imprimantelor. Funcționalitățile de bază ale suitei Samba sunt: partajarea discurilor Linux cu cele ale Windowsului, accesarea SMB de pe calculatoarele Linux, accesarea imprimantelor Linux de către calculatoarele Windows și accesarea imprimantelor Windows de către sisteme Linux. Cele mai multe distribuții de Linux includ un pachet samba, care configurează cea mai mare parte a serverului și pornește smbd, serviciul Samba, și nmbd, serviciul netbios, implicit, la pornirea calcularorului. Samba poate fi configurată în modul grafic, cu ajutorul unei interfețe web sau în modul liniei de comandă, cu ajutorul fișierelor text de configurare. Serviciul face ca un calculator Linux să apară drept o gazdă MS Windows în fereastra My Network Places/Network Neighbourhood proprii mediilor MS Windows; partajarea unui sistem Linux nu poate fi distinsă de oricare altă gazdă din mediul MS Windows. Obțineți mai multe informații din următoarele surse: ● man smb.conf: descrie alcătuirea principalului fișier de configurare pentru serviciul Samba. ● The Samba Project Documentation (sau căutați saitul-oglindă local al samba.org) conține un ghid ușor de înțeles pentru instalare și testare, care explică și modul în care puteți configura serviciul Samba ca Primary Domain Controller (Controlor Primar de Domenii). Pe acest sait sunt disponibile și toate paginile de manuale. 10.1.2.7. Alte protocoale Linux-ul se poate descurca și cu Amateur Radio, WAN internetworking (X25, Frame Relay, ATM), InfraRed și alte conexiuni fără fir, dar, întrucât aceste protocoale necesită echipamente dedicate, nu le vom discuta în această lucrare. 145
Page 1 and 2:
Introducere în Linux Un ghid la î
Page 3 and 4:
Acest ghid a fost tradus în hindu
Page 5 and 6:
Imaginile CD-urilor pot fi descărc
Page 7 and 8:
Capitolul 1. Ce este Linux-ul? Vom
Page 9 and 10:
Office, precum procesoare de text,
Page 11 and 12:
Odată cu pachetele pentru calculat
Page 13 and 14:
popularitatea pe care o are, cu mil
Page 15 and 16:
Imagini ale CD-urilor pot fi descă
Page 17 and 18:
Capitolul 2. Să începem Pentru ca
Page 19 and 20:
Apoi trebuie să introduceţi parol
Page 21 and 22:
Săgeată în sus sau Săgeată în
Page 23 and 24:
● Este arătată şi o descriere
Page 25 and 26:
2.3.3.4. Ajutor în modul grafic Nu
Page 27 and 28:
2.5. Exerciţii Multe lucruri din c
Page 29 and 30:
numărare a liniilor returnate pent
Page 31 and 32:
● Socket-uri (de domenii): un fel
Page 33 and 34:
sistemului. Dacă este şi cazul di
Page 35 and 36:
Acesta este tiparul unui sistem Red
Page 37 and 38:
executarea acelei comenzi. De exemp
Page 39 and 40:
Există tot felul de definiţii, ca
Page 41 and 42:
şi directoarelor pentru a menţine
Page 43 and 44:
fd* hd [a-t] [1-16] ir* Dispozitive
Page 45 and 46:
În cele mai multe distribuţii de
Page 47 and 48:
evenimentelor de acest tip, deoarec
Page 49 and 50:
Este clar pentru oricine că, în e
Page 51 and 52:
puternică, poate cu preţul unei s
Page 53 and 54:
Toate sistemele de operare UNIX car
Page 55 and 56:
3.3.5. Fişiere de legătură 3.3.5
Page 57 and 58:
sau executare ale unui fişier. Aţ
Page 59 and 60:
chmod 755 director Pentru fişierel
Page 61 and 62:
cât şi la nivel de grup, pe când
Page 63 and 64:
cp fişierul_sursă fişierul_ţint
Page 65 and 66:
3.6.4. Mânuirea fişierelor ● Cr
Page 67 and 68:
Rularea unui proces în fundal este
Page 69 and 70:
Linux: ps -ef | grep bash nume_de_u
Page 71 and 72:
Opţiunile -u şi -a oferă informa
Page 73 and 74:
În cazul versiunilor mai vechi ale
Page 75 and 76:
4.2.3. Facilităţile GRUB-ului Ace
Page 77 and 78:
În afară de interfaţa grafică a
Page 79 and 80:
4.3.2. Cât durează? Consola ofer
Page 81 and 82:
4.3.5.1. Priorităţi Prioritatea s
Page 83 and 84:
4.3.5.6 Unelte grafice Pentru mediu
Page 85 and 86:
4.4.2. Comanda sleep Paginile Info
Page 87 and 88:
Utilizatorii sunt sfătuiţi să ed
Page 89 and 90:
● Numiţi trei comenzi care folos
Page 91 and 92:
console, printre care şi Bash, dis
Page 93 and 94: 5.2. Facilităţi avansate de redir
Page 95 and 96: discutarea intrărilor şi ieşiril
Page 97 and 98: Capitolul 6. Editoare de text În a
Page 99 and 100: ● l pentru a-l muta către dreapt
Page 101 and 102: 6.4. Sumar În acest capitol aţi
Page 103 and 104: Procesul prin care se reduce un fi
Page 105 and 106: Există însă unelte care acţione
Page 107 and 108: SHELL Consola curentă TERM Tipul d
Page 109 and 110: 7.2.3.4. Exemplul .bash_login Fişi
Page 111 and 112: ● export PS1="\[\033[3;35m\]\u@\h
Page 113 and 114: În primul rând, prin comanda . (p
Page 115 and 116: Întrucât administratorii de feres
Page 117 and 118: lucru nu reprezintă o problemă, d
Page 119 and 120: Ştergerea pachetelor nu afişează
Page 121 and 122: apoi să se revină la mediul utili
Page 123 and 124: într-o stare normală. Dacă primi
Page 125 and 126: Capitolul 8. Imprimante şi tipări
Page 127 and 128: normal, rulează comanda troff şi
Page 129 and 130: Interfaţa web CUPS versus interfa
Page 131 and 132: Capitolul 9. Tehnici fundamentale p
Page 133 and 134: Erorile standard sunt redirecționa
Page 135 and 136: legăturile simbolice. Datele spre
Page 137 and 138: În funcție de inscriptorul dumnea
Page 139 and 140: Ca de obicei, vă recomandăm pagin
Page 141 and 142: 9.4.4. Criptarea datelor Acum pute
Page 143: Capitolul 10. Rețele Când vine vo
Page 147 and 148: 10.2.2.2. /etc/resolv.conf Fișieru
Page 149 and 150: ● The Modem-HOWTO: Vă ajută la
Page 151 and 152: Pe unele sisteme, traceroute a fost
Page 153 and 154: 10.3.2. Poșta electronică 10.3.2.
Page 155 and 156: 10.3.3. Web 10.3.3.1. Serverul web
Page 157 and 158: Figura 19-2. X-Chat ● psi: client
Page 159 and 160: � account: verifică pentru a se
Page 161 and 162: Această procedură este sigură,de
Page 163 and 164: configureze manual variabila DISPLA
Page 165 and 166: corespondentă. Vom studia cheile S
Page 167 and 168: ● ... Opriți serviciile prin com
Page 169 and 170: evine automat la mediul normal de l
Page 171 and 172: ● Trimiteți un mesaj de poștă
Page 173 and 174: fișiere de sistem proprii Linux-ul
Page 175 and 176: Indiferent de maniera în care aleg
Page 177 and 178: nivelurile de sunet după preferin
Page 179 and 180: • "Sendmail" de Brian Costales ș
Page 181 and 182: Appendix C. Facilitățile consolei
Page 183 and 184: alias x='y' alias x=y alias x y cas
Page 185 and 186: cdrecord Înregistrează un CD-R, c
Page 187 and 188: httpd Protocol Apache de transfer p
Page 189 and 190: nmap Unealtă pentru explorarea re
Page 191 and 192: telinit Controlează inițializarea
Page 193: Z zapping Program pentru televiziun
show all

Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?