Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels

Recommendations

Info

capitol. Apoi, utilizând comanda mount, administratorul poate ataşa partiţia la sistem. Dacă verificaţi conţinutul directorului /opt/media, care era gol, veţi constata că el conţine acum fişierele şi directoarele care există pe mediul montat (disc fix sau partiţie a discului fix, CD, DVD, memorie flash, USB sau alte dispozitive de stocare). Puteţi obţine informaţii despre partiţii şi punctele lor de montare prin comanda df (care vine de la disk full - disc plin sau disk free – disc liber). În Linux, df este versiunea GNU şi suportă opţiunea -h sau human readable – inteligibilă, care oferă date mai prietenoase cu utilizatorul. Reţineţi că maşinile UNIX au propria versiune a comenzii df şi propriile versiuni ale altor comenzi. Comportamentul acestora este acelaşi, în mod obişnuit, dar versiunile GNU ale uneltelor de bază au mai multe facilităţi şi, în general, sunt mai bune. Comanda df afişează informaţii doar despre partiţiile active şi care nu sunt de tipul swap. Ele pot include partiţii ale altor sisteme din reţea, precum în exemplul de mai jos, în care directoarele personale sunt montate dintr-un server de fişiere accesat prin reţea, o situaţie des întâlnită în mediile corporatiste. 3.1.3. Mai multe despre tiparul sistemului de fişiere 3.1.3.1. Reprezentare Fişierele din Linux sunt prezentate, prin convenţie, ca o structură arborescentă. Pe un sistem Linux standard veţi găsi că tiparul sistemului de fişiere se încadrează în schema prezentată mai jos. Figura 3-1. Tiparul sistemului de fişiere din Linux 34
Acesta este tiparul unui sistem RedHat. În funcţie de administratorul sistemului, de distribuţie şi de destinaţia calculatorului în cauză, structura poate varia pentru că directoarele pot fi adăugate sau scoase după dorinţă. Nici numele directoarelor prezentate mai sus nu sunt neapărat necesare în această formă; ele sunt doar o convenţie. Structura arborescentă a sistemului de fişiere începe cu trunchiul, indicat de caracterul ( / ). Acest director, care conţine toate directoarele şi fişierele sistemului, este numit directorul root sau „rădăcina” sistemului de fişiere. Directoarele care se află pe palierul imediat următor directorului rădăcină (root) sunt adesea precedate de caracterul ( / ), pentru a indica poziţia acestora şi pentru a evita confuzia cu alte directoare care pot avea acelaşi nume. Atunci când începeţi să lucraţi pe un sistem nou, este o idee bună să exploraţi directorul rădăcină al acestuia. Iată ce puteţi obţine: Tabelul 3-2. Subdirectoarele directorului rădăcină (root) Director Conţinut /bin Programe obişnuite, folosite de sistem, de administratorul sistemului şi de utilizatori. /boot /dev /etc Fişierele necesare pornirii sistemului şi kernelul, vmlinuz. În unele distribuţii recente, datele grub. Grub vine de la GRand Unified Boot Loader şi este o încercare de a scăpa de diversele încărcătoare de sistem care există azi. Conţine referinţe la toate echipamentele periferice, care sunt reprezentate ca fişiere cu proprietăţi speciale. Cele mai importante fişiere de configurare ale sistemului sunt în directorul /etc, acest director conţinând date asemănătoare cu cele din Panoul de control al Windows-ului. /home Directoarele personale ale utilizatorilor obişnuiţi. /initrd (în anumite distribuţii) Informaţii pentru pornirea sistemului. Nu îl ştergeţi! /lib Fişierele librăriilor, care includ fişierele programelor folosite de sistem sau de utilizatori. /lost+found Fiecare partiţie are un lost+found (pierdute şi găsite) în directorul principal. Fişierele salvate în urma avariilor sunt în acest director. /misc Pentru scopuri diverse /mnt Punctul standard de montare pentru sisteme de fişiere externe, cum ar fi CD-ROM sau camere digitale. /net Punctul standard de montare pentru sistemele de fişiere din reţea /opt Conţine în mod normal programe de la terţe părţi /proc /root Un sistem de fişiere virtual care conţine informaţii despre resursele sistemului. Mai multe informaţii despre înţelesul fişierelor din proc sunt obţinute prin comanda man proc introdusă într-o fereastră terminal. Fişierul proc.txt discută sistemul de fişiere virtual în detaliu. Directorul personal al administratorului de sistem. Remarcaţi diferenţa dintre /, directorul rădăcină, şi /root, directorul personal (home) al utilizatorului root, cel cu privilegii administrative. /sbin Programele folosite de sistem şi de administratorului sistemului. /tmp Spaţiu pentru folosinţa temporară a sistemului, care este şters la repornire, aşa că nu îl folosiţi pentru a salva ceva! /usr Programe, librării, documentaţie ş.a. pentru toate programele folosite de utilizatori. /var Loc de stocare pentru toate fişierele variabile şi temporare create de utilizatori, precum fişiere jurnal, poştă electronică în aşteptare, fişiere care aşteaptă să fie tipărite, fişiere descărcate de pe Internet, sau fişiere care păstrează imaginea unui CD înainte de scrierea acestuia. Cum puteţi afla cărei partiţii îi aparţine un director? Folosind comanda df cu un punct (.) drept 35
Page 1 and 2: Introducere în Linux Un ghid la î
Page 3 and 4: Acest ghid a fost tradus în hindu
Page 5 and 6: Imaginile CD-urilor pot fi descărc
Page 7 and 8: Capitolul 1. Ce este Linux-ul? Vom
Page 9 and 10: Office, precum procesoare de text,
Page 11 and 12: Odată cu pachetele pentru calculat
Page 13 and 14: popularitatea pe care o are, cu mil
Page 15 and 16: Imagini ale CD-urilor pot fi descă
Page 17 and 18: Capitolul 2. Să începem Pentru ca
Page 19 and 20: Apoi trebuie să introduceţi parol
Page 21 and 22: Săgeată în sus sau Săgeată în
Page 23 and 24: ● Este arătată şi o descriere
Page 25 and 26: 2.3.3.4. Ajutor în modul grafic Nu
Page 27 and 28: 2.5. Exerciţii Multe lucruri din c
Page 29 and 30: numărare a liniilor returnate pent
Page 31 and 32: ● Socket-uri (de domenii): un fel
Page 33: sistemului. Dacă este şi cazul di
Page 37 and 38: executarea acelei comenzi. De exemp
Page 39 and 40: Există tot felul de definiţii, ca
Page 41 and 42: şi directoarelor pentru a menţine
Page 43 and 44: fd* hd [a-t] [1-16] ir* Dispozitive
Page 45 and 46: În cele mai multe distribuţii de
Page 47 and 48: evenimentelor de acest tip, deoarec
Page 49 and 50: Este clar pentru oricine că, în e
Page 51 and 52: puternică, poate cu preţul unei s
Page 53 and 54: Toate sistemele de operare UNIX car
Page 55 and 56: 3.3.5. Fişiere de legătură 3.3.5
Page 57 and 58: sau executare ale unui fişier. Aţ
Page 59 and 60: chmod 755 director Pentru fişierel
Page 61 and 62: cât şi la nivel de grup, pe când
Page 63 and 64: cp fişierul_sursă fişierul_ţint
Page 65 and 66: 3.6.4. Mânuirea fişierelor ● Cr
Page 67 and 68: Rularea unui proces în fundal este
Page 69 and 70: Linux: ps -ef | grep bash nume_de_u
Page 71 and 72: Opţiunile -u şi -a oferă informa
Page 73 and 74: În cazul versiunilor mai vechi ale
Page 75 and 76: 4.2.3. Facilităţile GRUB-ului Ace
Page 77 and 78: În afară de interfaţa grafică a
Page 79 and 80: 4.3.2. Cât durează? Consola ofer
Page 81 and 82: 4.3.5.1. Priorităţi Prioritatea s
Page 83 and 84: 4.3.5.6 Unelte grafice Pentru mediu
Page 85 and 86:
4.4.2. Comanda sleep Paginile Info
Page 87 and 88:
Utilizatorii sunt sfătuiţi să ed
Page 89 and 90:
● Numiţi trei comenzi care folos
Page 91 and 92:
console, printre care şi Bash, dis
Page 93 and 94:
5.2. Facilităţi avansate de redir
Page 95 and 96:
discutarea intrărilor şi ieşiril
Page 97 and 98:
Capitolul 6. Editoare de text În a
Page 99 and 100:
● l pentru a-l muta către dreapt
Page 101 and 102:
6.4. Sumar În acest capitol aţi
Page 103 and 104:
Procesul prin care se reduce un fi
Page 105 and 106:
Există însă unelte care acţione
Page 107 and 108:
SHELL Consola curentă TERM Tipul d
Page 109 and 110:
7.2.3.4. Exemplul .bash_login Fişi
Page 111 and 112:
● export PS1="\[\033[3;35m\]\u@\h
Page 113 and 114:
În primul rând, prin comanda . (p
Page 115 and 116:
Întrucât administratorii de feres
Page 117 and 118:
lucru nu reprezintă o problemă, d
Page 119 and 120:
Ştergerea pachetelor nu afişează
Page 121 and 122:
apoi să se revină la mediul utili
Page 123 and 124:
într-o stare normală. Dacă primi
Page 125 and 126:
Capitolul 8. Imprimante şi tipări
Page 127 and 128:
normal, rulează comanda troff şi
Page 129 and 130:
Interfaţa web CUPS versus interfa
Page 131 and 132:
Capitolul 9. Tehnici fundamentale p
Page 133 and 134:
Erorile standard sunt redirecționa
Page 135 and 136:
legăturile simbolice. Datele spre
Page 137 and 138:
În funcție de inscriptorul dumnea
Page 139 and 140:
Ca de obicei, vă recomandăm pagin
Page 141 and 142:
9.4.4. Criptarea datelor Acum pute
Page 143 and 144:
Capitolul 10. Rețele Când vine vo
Page 145 and 146:
înlocuit de PPPOE, protocol folosi
Page 147 and 148:
10.2.2.2. /etc/resolv.conf Fișieru
Page 149 and 150:
● The Modem-HOWTO: Vă ajută la
Page 151 and 152:
Pe unele sisteme, traceroute a fost
Page 153 and 154:
10.3.2. Poșta electronică 10.3.2.
Page 155 and 156:
10.3.3. Web 10.3.3.1. Serverul web
Page 157 and 158:
Figura 19-2. X-Chat ● psi: client
Page 159 and 160:
� account: verifică pentru a se
Page 161 and 162:
Această procedură este sigură,de
Page 163 and 164:
configureze manual variabila DISPLA
Page 165 and 166:
corespondentă. Vom studia cheile S
Page 167 and 168:
● ... Opriți serviciile prin com
Page 169 and 170:
evine automat la mediul normal de l
Page 171 and 172:
● Trimiteți un mesaj de poștă
Page 173 and 174:
fișiere de sistem proprii Linux-ul
Page 175 and 176:
Indiferent de maniera în care aleg
Page 177 and 178:
nivelurile de sunet după preferin
Page 179 and 180:
• "Sendmail" de Brian Costales ș
Page 181 and 182:
Appendix C. Facilitățile consolei
Page 183 and 184:
alias x='y' alias x=y alias x y cas
Page 185 and 186:
cdrecord Înregistrează un CD-R, c
Page 187 and 188:
httpd Protocol Apache de transfer p
Page 189 and 190:
nmap Unealtă pentru explorarea re
Page 191 and 192:
telinit Controlează inițializarea
Page 193:
Z zapping Program pentru televiziun
show all

Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?