Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels

Capitolul 3. Despre fişiere şi sistemul de fişiere
După explorarea iniţială din Capitolul 2, suntem gata să discutăm mai în detaliu despre fişierele şi
directoarele dintr-un sistem Linux. Mulţi utilizatori au dificultăţi în utilizarea Linux-ului, deoarece nu au o
vedere de ansamblu asupra a ce fel de date sunt păstrate în anumite locuri. Vom încerca să explicăm
organizarea fişierelor în sistemul de fişiere.
Vom arăta, de asemenea, cele mai importante fişiere şi directoare, vom folosi metode diferite prin
care putem privi conţinutul acestora şi vom învăţa cum pot fi create, mutate sau şterse fişierele şi
directoarele.
După terminarea exerciţiilor din acest capitol, veţi putea:
� Să descrieţi structura de fişiere a unui sistem Linux
� Să citiţi şi să scrieţi calea către un fişier
� Să descrieţi cele mai importante fişiere, inclusiv kernelul şi shell-ul
� Să găsiţi fişierele ascunse sau pierdute
� Să creaţi, să mutaţi şi să ştergeţi fişiere şi directoare
� Să afişaţi conţinutul unui fişier
� Să înţelegeţi şi să folosiţi mai multe tipuri de legături
� Să afişaţi proprietăţile fişierelor şi să schimbaţi permisiunile acestora
3.1. O privire asupra sistemului de fişiere din Linux
3.1.1. Fişierele
3.1.1.1. Generalităţi
O descriere simplă a unui sistem UNIX, care se aplică şi Linux-ului, este următoarea:
„Într-un sistem UNIX, orice este un fişier; dacă ceva nu este un fişier, atunci este un proces.”
Această propoziţie este adevărată deoarece există fişiere speciale care sunt mai mult decât nişte
simple fişiere (cele numite pipes – conexiuni şi sockets, de exemplu), dar pentru simplicitate, a spune că
orice este un fişier constituie o generalizare acceptată. Un sistem Linux, la fel ca UNIX-ul, nu face nici o
diferenţă între un director şi un fişier, deoarece un director este doar un fişier care conţine numele altor
fişiere. Programele, serviciile, textele, imaginile şi aşa mai departe, sunt toate fişiere. Dispozitivele, în
general, sunt considerate şi ele fişiere, din punctul de vedere al sistemului.
Pentru a ne descurca cu toate aceste fişiere într-o manieră ordonată, suntem obişnuiţi să le vedem
organizate pe discul fix într-o structură arborescentă, pe care o cunoaştem din MS-DOS (Disk Operating
System), de exemplu. Din trunchi pleacă ramurile groase care au alte ramuri, iar ramurile din vârf se termină
cu frunzele copacului, care sunt fişiere obişnuite. Pentru început vom folosi această imagine a unui copac,
dar vom afla mai târziu că nu este o imagine care corespunde întocmai cu realitatea.
3.1.1.2. Felurile fişierelor
Cele mai multe fişiere sunt fişiere simple, numite fişiere obişnuite; ele conţin date normale, de
exemplu fişierele text, fişierele executabile sau programele, comenzile şi răspunsurile unui program, şi altele.
În mod normal este rezonabil să presupunem că tot ceea ce întâlnim într-un sistem Linux este un
fişier, cu câteva excepţii.
● Directoarele: fişiere care sunt o listă a altor fişiere.
● Fişiere speciale: mecanismele folosite pentru introducerea comenzilor şi returnarea răspunsurilor.
Cele mai multe fişiere speciale se găsesc în /dev, le vom discuta mai târziu.
● Legături: un sistem pentru a face un fişier sau un director vizibil în mai multe părţi ale sistemului de
fişiere. Vom discuta în detaliu despre aceste legături.
30