Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels

nivelului de rulare, astfel încât toate serviciile şi aplicaţiile sunt pornite corect. Puteţi executa aceleaşi
scripturi manual după ce sistemul termină procedurile de pornire printr-o comandă ca /etc/init.d/httpd stop
sau service httpd stop, autentificaţi ca root, comandă referitoare, în acest caz, la oprirea serverului
web.
Cazuri speciale
La pornirea sistemului, sunt executate, în mod normal, scripturile aflate în rc2.d şi rc3.d. În
acest caz, nu este oprit nici un serviciu (cel puţin, nu permanent). Există doar servicii care sunt pornite.
Nici unul din scripturile care pornesc şi opresc de fapt serviciile nu se află în /etc/rc.d. Mai
degrabă toate fişierele din directorul /etc/rc.d sunt legături simbolice care ţintesc către scripturile
propriu-zise, aflate în /etc/init.d. O legătură simbolică nu este altceva decât un fişier care ţinteşte alt
fişier şi este folosită în acest caz deoarece poate fi creată şi ştearsă fără a modifica scriptul în sine care
opreşte sau porneşte un serviciu. Legăturile simbolice către scripturi diferite sunt numerotate într-o ordine
prestabilită, pentru ca acestea să fie pornite în acea ordine.
Puteţi schimba ordinea în care sunt pornite sau oprite serviciile prin redenumirea legăturii simbolice
care se referă la scriptul care controlează serviciul. Puteţi folosi acelaşi număr de mai multe ori dacă doriţi ca
un anume serviciu să fie pornit sau oprit chiar înaintea sau după alt serviciu, precum în exemplul de mai jos,
care listează conţinutul directorului /etc/rc5.d, în care cron şi xfs sunt pornite amândouă de o legătură
al cărei nume începe cu „S90”. În acest caz, scripturile sunt pornite după ordinea alfabetică.
După ce init a trecut prin nivelurile de rulare pentru a ajunge în cel implicit, scriptul
/etc/inittab bifurcă un proces getty pentru fiecare consolă virtuală (prompterul de autentificare din
modul text). getty deschide liniile tty, stabileşte modul acestora, afişează prompterul de autentificare, obţine
numele de utilizator şi apoi iniţiază procesul de autentificare pentru acel utilizator. Astfel se permite
autentificarea utilizatorilor la sistem şi folosirea sistemului de către aceştia. Implicit, cele mai multe sisteme
oferă 6 console virtuale, dar acest comportament este configurabil, după cum puteţi afla din fişierul
inittab.
/etc/inittab poate spune, de asemenea, programului init cum să gestioneze un utilizator
care apasă taste Ctrl+Alt+Del în consolă. Pentru ca un sistem să fie oprit şi restartat corespunzător, în loc
să alegeţi dintre modurile puse la dispoziţie prin apăsarea pictogramei Ieşire, îi puteţi transmite lui init să
execute comanda /sbin/shutdown -t3 -r now, de exemplu, atunci când apăsaţi tastele menţionate. În
plus, /etc/inittab determină comportamentul lui init în cazul întreruperii alimentării, dacă sistemul
dumneavoastră are ataşată o unitate UPS.
Pe cele mai multe sisteme bazate pe RPM, ecranul de autentificare în modul grafic este pornit în
nivelul de rulare 5, în care /etc/inittab rulează un script numit /etc/X11/prefdm. Scriptul
prefdm rulează administratorul grafic preferat, pe baza conţinutului directorului
/etc/sysconfig/desktop. Acesta este de regulă gdm dacă folosiţi GNOME sau kdm în cazul în care
folosiţi KDE, dar ele pot fi amestecate, existând chiar şi xdm, care vine odată cu instalarea standard a
serverului X.
Dar mai sunt şi alte posibilităţi. În Debian, de exemplu, există câte un script de iniţializare pentru
fiecare administrator grafic şi este folosit conţinutul directorului /etc/X11/default-displaymanager
pentru a determina care dintre acestea este folosit. Mai multe lucruri despre interfaţa grafică pot fi
citite în Secţiunea 7.3. Mai mult, documentaţia proprie sistemului dumneavoastră explică în detaliu aspectele
legate de init.
Directoarele /etc/default şi/sau /etc/sysconfig conţin intrări pentru mai multe funcţii şi
servicii care sunt citite la pornirea sistemului. Locul în care se află directorul care conţine setările implicite ale
sistemului poate fi întrucâtva diferit, el depinzând de distribuţia de Linux aleasă.
76