Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels

Recommendations

Info

3.3.1.2. Mai multe unelte Pentru a afla mai multe despre tipul de date cu care lucraţi, folosiţi comanda file. Prin teste care verifică proprietăţile fişierelor, numere magice şi teste de limbaj, file încearcă să afişeze proprietăţile unui fişier într-un format mai elaborat. Iată câteva exemple: Comanda file poate fi folosită cu mai multe opţiuni; opţiunea -z vă permite să vă uitaţi în fişierele comprimate. Utilizaţi comanda info file pentru o descriere detaliată. Să nu uitaţi că rezultatul comenzii file nu este unul absolut, ci o presupunere. Cu alte cuvinte, file poate fi păcălită. De ce se acordă o atenţie atât de mare tipului şi proprietăţilor fişierelor? Pe scurt, vom discuta câteva unelte proprii liniei de comandă pentru a privi în fişierele text simplu. Aceste unelte nu vor funcţiona dacă sunt folosite pe tipuri greşite de fişiere. În cel mai rău caz, ele vor determina închiderea consolei şi/sau veţi auzi multe proteste pe ieşirea audio. Dacă vi se întâmplă acest lucru, închideţi sesiunea curentă a terminalului şi deschideţi una nouă. Însă încercaţi să evitaţi producerea 46
evenimentelor de acest tip, deoarece pot fi considerate supărătoare de către ceilalţi. 3.3.2. Crearea şi ştergerea directoarelor 3.3.2.1. Dezordinea... ...nu este greu de atins. În zilele noastre aproape orice sistem se află într-o reţea, aşa că fişierele sunt copiate cu uşurinţă dintr-un sistem în altul. În special atunci când lucraţi în mediul grafic, crearea de fişiere noi nu pune nici o problemă şi se realizează adesea fără a se cere aprobarea utilizatorului. Pentru a vă prezenta problema, vă prezentăm conţinutul complet al unui director personal nou creat pe un sistem standard RedHat: La prima vedere, nici conţinutul unui director personal folosit îndelung nu arată prea rău: Dar dacă sunt incluse în această listă toate directoarele şi fişierele care încep cu un punct, vom avea mult mai multe poziţii în această listă, 185 în cazul de faţă. Acest lucru se întâmplă deoarece cele mai multe aplicaţii au propriile directoare şi/sau fişiere, care conţin opţiunile de configurare ale utilizatorului, în directorul personal al acestuia. Aceste fişiere sunt create, de regulă, atunci când pornim o aplicaţie pentru prima dată. Câteodată, veţi fi notificaţi atunci când un director va fi creat, dar de cele mai multe ori totul se face automat. În plus, întotdeauna sunt create noi fişiere, deoarece utilizatorii doresc să salveze date, să păstreze mai multe versiuni a ceea ce au lucrat, să folosească aplicaţiile pentru Internet şi să descarce fişiere şi ataşamente în calculatorul propriu. Şi aceste activităţi sunt de neoprit. Este de înţeles că avem nevoie de o schemă care să ne ajute să controlăm aceste probleme. În secţiunea următoare vom discuta mijloacele prin care putem păstra ordinea. Vom vorbi numai despre uneltele text din consolă, deoarece uneltele grafice sunt intuitive şi au aceeaşi prezentare şi mod de lucru precum binecunoscuţii administratori de fişiere MS Windows, incluzând funcţii de ajutor în modul grafic şi alte facilităţi care vin în mod normal cu astfel de aplicaţii. Lista de mai jos este o prezentare a celor mai cunoscuţi administratori de fişiere din GNU/Linux. Cei mai mulţi pot fi porniţi din meniul administratorului spaţiului de lucru, prin apăsarea iconiţei care arată directorul dumneavoastră personal sau din linia de comandă, astfel: ● nautilus: este administratorul de fişiere implicit din Gnome, spaţiul de lucru GNU. O documentaţie excelentă pentru această unealtă poate fi găsită la: http://www.gnome.org. ● konqueror: este administratorul de fişiere utilizat implicit în spaţiul de lucru KDE. Manualul poate fi găsit la: http://docs.kde.org. ● mc: Midnight Commander, administratorul de fişiere din UNIX, în stilul Norton Commander. Documentaţia este disponibilă la http://www.gnu.org/directory/ sau la un sait-oglindă precum http://www.ibiblio.org. Merită să vă familiarizaţi cu aceste aplicaţii, pentru că ele impresionează de obicei pe cei nou veniţi în Linux, iar despre faptul că aveţi de unde alege, vă putem spune că aplicaţiile prezentate mai sus sunt doar 47
Page 1 and 2: Introducere în Linux Un ghid la î
Page 3 and 4: Acest ghid a fost tradus în hindu
Page 5 and 6: Imaginile CD-urilor pot fi descărc
Page 7 and 8: Capitolul 1. Ce este Linux-ul? Vom
Page 9 and 10: Office, precum procesoare de text,
Page 11 and 12: Odată cu pachetele pentru calculat
Page 13 and 14: popularitatea pe care o are, cu mil
Page 15 and 16: Imagini ale CD-urilor pot fi descă
Page 17 and 18: Capitolul 2. Să începem Pentru ca
Page 19 and 20: Apoi trebuie să introduceţi parol
Page 21 and 22: Săgeată în sus sau Săgeată în
Page 23 and 24: ● Este arătată şi o descriere
Page 25 and 26: 2.3.3.4. Ajutor în modul grafic Nu
Page 27 and 28: 2.5. Exerciţii Multe lucruri din c
Page 29 and 30: numărare a liniilor returnate pent
Page 31 and 32: ● Socket-uri (de domenii): un fel
Page 33 and 34: sistemului. Dacă este şi cazul di
Page 35 and 36: Acesta este tiparul unui sistem Red
Page 37 and 38: executarea acelei comenzi. De exemp
Page 39 and 40: Există tot felul de definiţii, ca
Page 41 and 42: şi directoarelor pentru a menţine
Page 43 and 44: fd* hd [a-t] [1-16] ir* Dispozitive
Page 45: În cele mai multe distribuţii de
Page 49 and 50: Este clar pentru oricine că, în e
Page 51 and 52: puternică, poate cu preţul unei s
Page 53 and 54: Toate sistemele de operare UNIX car
Page 55 and 56: 3.3.5. Fişiere de legătură 3.3.5
Page 57 and 58: sau executare ale unui fişier. Aţ
Page 59 and 60: chmod 755 director Pentru fişierel
Page 61 and 62: cât şi la nivel de grup, pe când
Page 63 and 64: cp fişierul_sursă fişierul_ţint
Page 65 and 66: 3.6.4. Mânuirea fişierelor ● Cr
Page 67 and 68: Rularea unui proces în fundal este
Page 69 and 70: Linux: ps -ef | grep bash nume_de_u
Page 71 and 72: Opţiunile -u şi -a oferă informa
Page 73 and 74: În cazul versiunilor mai vechi ale
Page 75 and 76: 4.2.3. Facilităţile GRUB-ului Ace
Page 77 and 78: În afară de interfaţa grafică a
Page 79 and 80: 4.3.2. Cât durează? Consola ofer
Page 81 and 82: 4.3.5.1. Priorităţi Prioritatea s
Page 83 and 84: 4.3.5.6 Unelte grafice Pentru mediu
Page 85 and 86: 4.4.2. Comanda sleep Paginile Info
Page 87 and 88: Utilizatorii sunt sfătuiţi să ed
Page 89 and 90: ● Numiţi trei comenzi care folos
Page 91 and 92: console, printre care şi Bash, dis
Page 93 and 94: 5.2. Facilităţi avansate de redir
Page 95 and 96: discutarea intrărilor şi ieşiril
Page 97 and 98:
Capitolul 6. Editoare de text În a
Page 99 and 100:
● l pentru a-l muta către dreapt
Page 101 and 102:
6.4. Sumar În acest capitol aţi
Page 103 and 104:
Procesul prin care se reduce un fi
Page 105 and 106:
Există însă unelte care acţione
Page 107 and 108:
SHELL Consola curentă TERM Tipul d
Page 109 and 110:
7.2.3.4. Exemplul .bash_login Fişi
Page 111 and 112:
● export PS1="\[\033[3;35m\]\u@\h
Page 113 and 114:
În primul rând, prin comanda . (p
Page 115 and 116:
Întrucât administratorii de feres
Page 117 and 118:
lucru nu reprezintă o problemă, d
Page 119 and 120:
Ştergerea pachetelor nu afişează
Page 121 and 122:
apoi să se revină la mediul utili
Page 123 and 124:
într-o stare normală. Dacă primi
Page 125 and 126:
Capitolul 8. Imprimante şi tipări
Page 127 and 128:
normal, rulează comanda troff şi
Page 129 and 130:
Interfaţa web CUPS versus interfa
Page 131 and 132:
Capitolul 9. Tehnici fundamentale p
Page 133 and 134:
Erorile standard sunt redirecționa
Page 135 and 136:
legăturile simbolice. Datele spre
Page 137 and 138:
În funcție de inscriptorul dumnea
Page 139 and 140:
Ca de obicei, vă recomandăm pagin
Page 141 and 142:
9.4.4. Criptarea datelor Acum pute
Page 143 and 144:
Capitolul 10. Rețele Când vine vo
Page 145 and 146:
înlocuit de PPPOE, protocol folosi
Page 147 and 148:
10.2.2.2. /etc/resolv.conf Fișieru
Page 149 and 150:
● The Modem-HOWTO: Vă ajută la
Page 151 and 152:
Pe unele sisteme, traceroute a fost
Page 153 and 154:
10.3.2. Poșta electronică 10.3.2.
Page 155 and 156:
10.3.3. Web 10.3.3.1. Serverul web
Page 157 and 158:
Figura 19-2. X-Chat ● psi: client
Page 159 and 160:
� account: verifică pentru a se
Page 161 and 162:
Această procedură este sigură,de
Page 163 and 164:
configureze manual variabila DISPLA
Page 165 and 166:
corespondentă. Vom studia cheile S
Page 167 and 168:
● ... Opriți serviciile prin com
Page 169 and 170:
evine automat la mediul normal de l
Page 171 and 172:
● Trimiteți un mesaj de poștă
Page 173 and 174:
fișiere de sistem proprii Linux-ul
Page 175 and 176:
Indiferent de maniera în care aleg
Page 177 and 178:
nivelurile de sunet după preferin
Page 179 and 180:
• "Sendmail" de Brian Costales ș
Page 181 and 182:
Appendix C. Facilitățile consolei
Page 183 and 184:
alias x='y' alias x=y alias x y cas
Page 185 and 186:
cdrecord Înregistrează un CD-R, c
Page 187 and 188:
httpd Protocol Apache de transfer p
Page 189 and 190:
nmap Unealtă pentru explorarea re
Page 191 and 192:
telinit Controlează inițializarea
Page 193:
Z zapping Program pentru televiziun
show all

Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?