Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels

Recommendations

Info

lpstat -d Care este statutul imprimantei mele? lpstat -p 8.1.1.4. Ştergerea din coada de aşteptare a lucrărilor trimise la imprimat Dacă nu vă place ceea ce vedeţi prin comenzile care afişează stadiul imprimării lucrărilor, folosiţi lprm sau cancel pentru a şterge sarcinile legate de tipărirea documentelor. În mediul grafic, poate să apară o fereastră care vă spune că o anumită sarcină legată de tipărire a fost anulată. În medii mai mari, comanda lpc este folosită pentru controlarea mai multor imprimante. Consultaţi paginile Info ale fiecărei comenzi. Aveţi la dispoziţie mai multe interfeţe grafice pe care le puteţi folosi pentru comanda lp, iar cele mai multe aplicaţii grafice au o funcţie de tipărire care foloseşte lp. Căutaţi în paginile de ajutor integrate şi în documentaţia specifică fiecărui program pentru mai multe informaţii. De ce există două comenzi pentru fiecare sarcină legată de tipărire? Tipărirea pe sistemele UNIX şi pe cele asemănătoare are o istorie lungă. Au existat două abordări: stilul de tipărire BSD şi stilul SystemV. Din motive de compatibilitate, serviciul CUPS al Linux-ului lucrează cu ambele. De asemenea, lp nu se comportă exact ca lpr, lpq are întrucâtva opţiuni diferite de cele ale lpstat şi lprm este aproape acelaşi lucru, dar nu exact acelaşi cu cancel. Nu este important pe care-l folosiţi, alegeţi comenzile care vă sunt mai la îndemână sau pe cele cu care sunteţi obişnuit de pe alte sisteme asemănătoare UNIX-ului. 8.1.2. Formatarea 8.1.2.1. Unelte şi limbaje Dacă doriţi să obţineţi ceva anume de la imprimantă, fişierele trebuie mai întâi formatate. În afara programelor pentru formatare, care există din abundenţă, Linux-ul conţine uneltele de bază ale UNIX-ului pentru formatare şi limbaj. Sistemele moderne Linux asigură tipărirea directă, fără o formatare prealabilă executată de către utilizator, pentru o gamă largă de fişiere: text, PDF, PostScript şi pentru câteva formate de imagini precum PNG, JPEG, BMP şi GIF. Pentru acele fişiere care au nevoie de formatare, Linux-ul integrează unelte de formatare precum comenzile pdf2ps, fax2ps şi a2ps, care convertesc alte formate în PostScript. Aceste comenzi pot crea fişiere care apoi pot fi folosite pe alte sisteme care nu dispun de uneltele de conversie. În afară de aceste comenzi ale liniei de comandă aveţi la dispoziţie multe unelte grafice pentru procesarea textului. Există numeroase suite pentru birou, multe dintre acestea fiind libere şi gratuite. Acestea realizează automat formatarea în momentul iniţierii unei sarcini pentru tipărire. Pentru a numi doar câteva: OpenOffice.org, KOffice, AbiWord, WordPerfect, etc. Iată câteva limbaje comune în contextul sarcinilor pentru tipărire: ● groff: versiunea GNU a comenzii UNIX roff. Este o interfaţă a sistemului de formatare groff. În mod 126
normal, rulează comanda troff şi un post-procesor convenabil pentru dispozitivul selectat. Permite generarea fişierelor PostScript. ● TeX şi pachetul macro LaTeX: unul dintre cele mai răspândite limbaje de marcare pe sistemele UNIX. Invocat de regulă ca tex, formatează fişiere şi le trimite către un dispozitiv corespondent o reprezentare independentă de tipul documentului. Lucrurile care ţin de domeniul tehnic sunt făcute cu LaTeX deoarece acesta integrează formule matematice, fiind depuse eforturi de către W3C (Consorţiul World Wide Web) pentru includerea acestei facilităţi şi în alte aplicaţii. ● SGML şi XML: sunt disponibile formate libere pentru UNIX şi Linux. XML este noua generaţie SGML, care formează baza pentru DocBook XML, un sistem pentru documente (această carte este scrisă în XML, de exemplu – cartea originală n.t. ). Tipărirea documentaţiei Paginile de manuale conţin date pre-formatate troff care trebuie să fie formatate înainte de a le trimite la imprimantă. Tipărirea se face folosind opţiunea -t pentru comanda man: man -t command > man-command.ps Apoi tipăriţi fişierul PostScript. Dacă este configurată o destinaţie implicită pentru tipărire în cazul sistemului/contului dumneavoastră, puteţi introduce comanda man -t comandă pentru a trimite pagina formatată direct la imprimantă. 8.1.2.2. Vizualizarea fişierelor formatate Orice trimiteţi la imprimantă poate fi afişat şi pe ecran. În funcţie de formatul fişierului, puteţi folosi una din comenzile de mai jos: ● Fişiere PostScript: prin comanda gv (GhostView). ● Fişiere TeX dvi: prin xdvi sau kdvi, propriu KDE-ului. ● Fişiere PDF: xpdf, kpdf, gpdf sau vizualizatorul Adobe, acroread, care care este disponibil gratuit dar nu este un program liber. Adobe`s reader este destinat versiunilor PDF 1.6, celelalte funcţionează numai pentru versiunile până la 1.5. Versiunea unui PDF poate fi aflată prin comanda file. ● Din interiorul unor aplicaţii, cum ar fi Firefox sau OpenOffice, puteţi alege opţiunea Vizualizare înainte de tipărire (Print Preview) din meniurile acestora. 8.2. Serviciul în sine 8.2.1. Generalităţi Până acum câţiva ani, alegerea utilizatorilor de Linux era una simplă: toată lumea rula acelaşi vechi program pentru tipărire, Net-2 code al BSD. Apoi LPRng a devenit mai folosit, dar în zilele noastre, cele mai moderne distribuţii de Linux folosesc CUPS, Common UNIX Printing System (Sistemul de tipărire comun UNIX). CUPS este o implementare a Internet Printing Protocol (IPP), un protocol standard RFC, asemănător HTTP-ului, înlocuitor al venerabilului (şi demodatului) protocol LPD. CUPS este distribuit sub licenţa publică GNU. CUPS este şi sistemul pentru tipărire implicit pe calculatoarele MacOSX. 8.2.2. Configurarea imprimantei în modul grafic Cele mai multe distribuţii dispun de o interfaţă grafică pentru configurarea imprimantelor locale (pe porturile paralele sau USB) sau de reţea. Vă permit să alegeţi tipul imprimantei dintr-o listă pusă la dispoziţie şi chiar puteţi testa acea imprimantă. Nu aveţi de ce să vă bateţi capul cu sintaxa comenzii sau cu localizarea fişierelor de configurare. Întotdeauna, înainte de instalarea unei imprimante, verificaţi documentaţia sistemului dumneavoastră. 127
Page 1 and 2:
Introducere în Linux Un ghid la î
Page 3 and 4:
Acest ghid a fost tradus în hindu
Page 5 and 6:
Imaginile CD-urilor pot fi descărc
Page 7 and 8:
Capitolul 1. Ce este Linux-ul? Vom
Page 9 and 10:
Office, precum procesoare de text,
Page 11 and 12:
Odată cu pachetele pentru calculat
Page 13 and 14:
popularitatea pe care o are, cu mil
Page 15 and 16:
Imagini ale CD-urilor pot fi descă
Page 17 and 18:
Capitolul 2. Să începem Pentru ca
Page 19 and 20:
Apoi trebuie să introduceţi parol
Page 21 and 22:
Săgeată în sus sau Săgeată în
Page 23 and 24:
● Este arătată şi o descriere
Page 25 and 26:
2.3.3.4. Ajutor în modul grafic Nu
Page 27 and 28:
2.5. Exerciţii Multe lucruri din c
Page 29 and 30:
numărare a liniilor returnate pent
Page 31 and 32:
● Socket-uri (de domenii): un fel
Page 33 and 34:
sistemului. Dacă este şi cazul di
Page 35 and 36:
Acesta este tiparul unui sistem Red
Page 37 and 38:
executarea acelei comenzi. De exemp
Page 39 and 40:
Există tot felul de definiţii, ca
Page 41 and 42:
şi directoarelor pentru a menţine
Page 43 and 44:
fd* hd [a-t] [1-16] ir* Dispozitive
Page 45 and 46:
În cele mai multe distribuţii de
Page 47 and 48:
evenimentelor de acest tip, deoarec
Page 49 and 50:
Este clar pentru oricine că, în e
Page 51 and 52:
puternică, poate cu preţul unei s
Page 53 and 54:
Toate sistemele de operare UNIX car
Page 55 and 56:
3.3.5. Fişiere de legătură 3.3.5
Page 57 and 58:
sau executare ale unui fişier. Aţ
Page 59 and 60:
chmod 755 director Pentru fişierel
Page 61 and 62:
cât şi la nivel de grup, pe când
Page 63 and 64:
cp fişierul_sursă fişierul_ţint
Page 65 and 66:
3.6.4. Mânuirea fişierelor ● Cr
Page 67 and 68:
Rularea unui proces în fundal este
Page 69 and 70:
Linux: ps -ef | grep bash nume_de_u
Page 71 and 72:
Opţiunile -u şi -a oferă informa
Page 73 and 74:
În cazul versiunilor mai vechi ale
Page 75 and 76: 4.2.3. Facilităţile GRUB-ului Ace
Page 77 and 78: În afară de interfaţa grafică a
Page 79 and 80: 4.3.2. Cât durează? Consola ofer
Page 81 and 82: 4.3.5.1. Priorităţi Prioritatea s
Page 83 and 84: 4.3.5.6 Unelte grafice Pentru mediu
Page 85 and 86: 4.4.2. Comanda sleep Paginile Info
Page 87 and 88: Utilizatorii sunt sfătuiţi să ed
Page 89 and 90: ● Numiţi trei comenzi care folos
Page 91 and 92: console, printre care şi Bash, dis
Page 93 and 94: 5.2. Facilităţi avansate de redir
Page 95 and 96: discutarea intrărilor şi ieşiril
Page 97 and 98: Capitolul 6. Editoare de text În a
Page 99 and 100: ● l pentru a-l muta către dreapt
Page 101 and 102: 6.4. Sumar În acest capitol aţi
Page 103 and 104: Procesul prin care se reduce un fi
Page 105 and 106: Există însă unelte care acţione
Page 107 and 108: SHELL Consola curentă TERM Tipul d
Page 109 and 110: 7.2.3.4. Exemplul .bash_login Fişi
Page 111 and 112: ● export PS1="\[\033[3;35m\]\u@\h
Page 113 and 114: În primul rând, prin comanda . (p
Page 115 and 116: Întrucât administratorii de feres
Page 117 and 118: lucru nu reprezintă o problemă, d
Page 119 and 120: Ştergerea pachetelor nu afişează
Page 121 and 122: apoi să se revină la mediul utili
Page 123 and 124: într-o stare normală. Dacă primi
Page 125: Capitolul 8. Imprimante şi tipări
Page 129 and 130: Interfaţa web CUPS versus interfa
Page 131 and 132: Capitolul 9. Tehnici fundamentale p
Page 133 and 134: Erorile standard sunt redirecționa
Page 135 and 136: legăturile simbolice. Datele spre
Page 137 and 138: În funcție de inscriptorul dumnea
Page 139 and 140: Ca de obicei, vă recomandăm pagin
Page 141 and 142: 9.4.4. Criptarea datelor Acum pute
Page 143 and 144: Capitolul 10. Rețele Când vine vo
Page 145 and 146: înlocuit de PPPOE, protocol folosi
Page 147 and 148: 10.2.2.2. /etc/resolv.conf Fișieru
Page 149 and 150: ● The Modem-HOWTO: Vă ajută la
Page 151 and 152: Pe unele sisteme, traceroute a fost
Page 153 and 154: 10.3.2. Poșta electronică 10.3.2.
Page 155 and 156: 10.3.3. Web 10.3.3.1. Serverul web
Page 157 and 158: Figura 19-2. X-Chat ● psi: client
Page 159 and 160: � account: verifică pentru a se
Page 161 and 162: Această procedură este sigură,de
Page 163 and 164: configureze manual variabila DISPLA
Page 165 and 166: corespondentă. Vom studia cheile S
Page 167 and 168: ● ... Opriți serviciile prin com
Page 169 and 170: evine automat la mediul normal de l
Page 171 and 172: ● Trimiteți un mesaj de poștă
Page 173 and 174: fișiere de sistem proprii Linux-ul
Page 175 and 176: Indiferent de maniera în care aleg
Page 177 and 178:
nivelurile de sunet după preferin
Page 179 and 180:
• "Sendmail" de Brian Costales ș
Page 181 and 182:
Appendix C. Facilitățile consolei
Page 183 and 184:
alias x='y' alias x=y alias x y cas
Page 185 and 186:
cdrecord Înregistrează un CD-R, c
Page 187 and 188:
httpd Protocol Apache de transfer p
Page 189 and 190:
nmap Unealtă pentru explorarea re
Page 191 and 192:
telinit Controlează inițializarea
Page 193:
Z zapping Program pentru televiziun
show all

Introducere în Linux Un ghid la îndemână - "Tille" Garrels

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?