13.07.2015 Views

medievală - Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

medievală - Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

medievală - Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

sale analo-erotice şi digestive simbolizează <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> metamorfozelemorţii şi ale naşterii, ale îmbătrînirii şi întineririi, totul avînd menirea <strong>de</strong> asublinia aspectele fecundităţii şi forţele productive ale naturii. Într-un contrastperfect cu noţiunea mo<strong>de</strong>rnă <strong>de</strong> corp, bine <strong>de</strong>limitată şi individualizată, “corpulgrotesc” - permanent reînnoit, cosmic, universal şi nemuritor - se înfăţişa canon-individualizat şi ne<strong>de</strong>terminat, precum şi într-o relaţie perpetuă cupămîntul care îl genera şi îl absorbea succesiv. Între corp şi lume toatefrontierele erau astfel abolite, indistincţia şi comunicarea dintre ele <strong>de</strong>venindcomplete.Cea <strong>de</strong>-a doua metaforă-simbol a corporalităţii dominantă în mentalitatea<strong>medievală</strong>, aceea ecleziologică, interpreta atît societatea creştină, cît şi Bisericaromană ca formînd un singur trup, un corp mistic, <strong>de</strong>zvoltînd, astfel, ocomparaţie prezentă în mai multe locuri din Epistolele pauline 33 şi, pe <strong>de</strong> altăparte, reluînd o tipologie a organizării care constituise un subiect <strong>de</strong> intensăreflecţie şi în Antichitatea greacă 34 . Dar, dacă aceasta din urmă pare a fi33 “Căci după cum într-un trup avem mai multe mădulare şi mădularele n-autoate aceeaşi lucrare, tot aşa şi noi, fiind mulţi, sîntem un singur trup în Hristos şifiecare în parte mădularele unii altora” (Epistola către Romani, 12.4.5).”Căci dupăcum trupul este unul şi are multe mădulare, dar după cum toate mădularele trupului,măcar că sînt mai multe, sînt un singur trup, tot aşa este şi Hristos” (Întîia epistolăcătre Corinteni, 12.12). Aceeaşi comparaţie este prezentă în mai multe pasaje dinepistole: Corinteni I. 12. 27; Efeseni 4. 15. 16; Coloseni 1. 24 etc. Noul Testament.The Gi<strong>de</strong>ons International (Romanian), s. a.34 Anticipînd în<strong>de</strong>aproape mo<strong>de</strong>lul medieval al societăţii tripartite, Platon,bunăoară, consi<strong>de</strong>ra că armonia internă a Cetăţii este dată <strong>de</strong> o ordine socială organică,în care fiecare face doar acele lucruri care sînt pe potriva condiţiei sale şi atunci cîndtrebuie. În conformitate cu această ordine, <strong>de</strong> inspiraţie divină, locuitorii Cetăţii seîmpărţeau, potrivit filosofului grec, în trei categorii distincte: cei sortiţi să conducă saugardienii, auxiliarii sau ostaşii şi, pe treapta cea mai <strong>de</strong> jos - şi cei mai numeroşi dintretoţi - membrii clasei productive (ţărani, meşteşugari, lucrători). Fiecărui grup îicorespun<strong>de</strong>a o virtute cardinală (înţelepciunea, vitejia şi chibzuinţa, cea <strong>de</strong> a patra,dreptatea, împlinindu-se în măsura în care fiecare “stare” era capabilă să acţioneze înaşa fel, încît să se conformeze cît mai bine cu propria sa natură) şi, <strong>de</strong> asemenea, cîte oparte a sufletului, echivalentă funcţiei sale specifice. Platon insistă asupra separaţieiriguroase a rolurilor în<strong>de</strong>plinite <strong>de</strong> cele trei “clase”, care, dacă s-ar amesteca arpericlita echilibrul întregii Cetăţi, contravenind totodată inegalităţii naturale dintreoameni şi principiului subsecvent al subordonării universale între clase, fiinţe, lucrurietc. (Platon, Republica in Opere, vol. V. Ediţie îngrijită <strong>de</strong> Constantin Noica şi PetruCreţia. Cuvînt prevenitor <strong>de</strong> Constantin Noica. Traducere, intrepretare, lămuriripreliminare, note şi anexă <strong>de</strong> Andrei Cornea, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şiEnciclopedică, 1986, Partea a II-a, p. 133 sqq; cf., <strong>de</strong> asemenea, R. N. Berki, TheHistory of Political Thought. A Short Introduction, Dent: London and Melbourne,1984, p. 48 sqq; John Bowle, Western Political Thought. An Historical Introductionfrom the Origins to Rousseau, Methuen, London, Barnes & Noble, New York, 1961,p. 38 sqq; Otto Gerhard Oexle, op. cit., loc. cit., p. 77-78). Menţiuni ale metaforeiorganiciste în cultura greacă se regăsesc, între altele, şi în fabulele lui Esop (206 şi286), în timp ce, în tradiţia romană, aceeaşi imagine apare legată <strong>de</strong> faimosul episod alsecesiunii plebeilor pe Muntele Sacru (Aventin) din anul 494 î. Hr. şi <strong>de</strong> discursulrostit cu acest prilej <strong>de</strong> consulul Menenius Agrippa (cf. Jacques Le Goff, Head orHart? The Political Use of the Body Metaphors in the Middle Ages in Fragments for AHistory of the Human Body…, Part Three, p. 13). Pentru <strong>de</strong>talii suplimentare10

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!