4. Concluzii - Balkan Institute for Labour and Social Policy

More documents

Recommendations

Info

Bulgaria. Selecția finală a modelelor de bune practici care au fost incluse în acest compendium a fostrealizată de Dimitar Matev (project manager).2 Cazuri naţionale2.1 DanemarcaÎn Danemarca, abordarea şi înțelegerea practicilor de RSC a evoluat de la importanța acordatăpromovării „incluziunii pe piața muncii”, la „abordările internaționale în practicile de RSC” şi la”abordările strategice ale RSC”, concepte cheie în Strategia Guvernamentală privitoare laPromovarea Responsabilității Sociale Corporatiste, lansată în mai 2008.În acord cu această Strategie, guvernul danez nu mai acordă o atât de mare importanță incluziunii pepiața muncii. Din punctul de vedere al guvernului, companiile au obținut performanțe foarte bune înatragerea şi retenția unei forțe de muncă diversă prin programe de incluziune pe piața muncii. Timpde 15 ani, incluziunea pe piața muncii a fost promovată printr‐o varietate de inițiative, precumpromovarea unui sistem de mentorat pentru noii angajați proveniți din grupuri defavorizate şibeneficii acordate de către stat pentru salariile persoanelor cu dizabilități, precum şi ale celor cucapacitate de muncă redusă şi minorităților.Odată cu această nouă Strategie, Guvernul danez face pasul către o „abordare internațională a RSC”.Guvernul recomandă ca practicile de RSC să fie abordate prin utilizarea metodologiei de lucru oferitede către United Global Compact (UNGC), integrând o „abordare bazată pe principii” propusă de cătreUNGC.Politica daneză de RSC deține un istoric îndelungat în comparație cu alte state UE. Acest lucru esteevident dacă ne uităm la Commission CSR Compendium, o analiză comparativă transnațională apoliticilor de RSC. Este evident faptul că Danemarca este printre puținele state UE care au creat opolitică de RSC înaintea deciziei Comisiei Europene de a susține această temă, exprimată odată culansarea în anul 1995 a „Manifestului European” (European Commission, 2003‐2:51).Faptul că politicile daneze privitoare la RSC au fost formulate anterior primei inițiative concretereferitoare la RSC – „EU Green Paper” lansată în 2001, face interesantă investigarea impactuluiinițiativelor UE asupra dezvoltării Politicii de RSC din Danemarca. În plus, cei 40 de ani de existență aPoliticii daneze de RSC transformă cazul Danemarcei într‐unul extrem de util de investigat din punctulde vedere al evoluției politicii de RSC de‐a lungul timpului.Două sunt observațiile inițiale care au condus la selecția celor două politici, “Our Common Concern”(OCC) şi “People and Profit” (P&P), din marea varietate de initiațive de politici de RSC adoptate dediferitele ministere daneze.În primul rând, decidenții danezi au definit politica daneză de RSC în contextul CompendiumuluiEuropean şi la nivelul Commission’s CSR Peer Review prin intermediul cele două politici, OCC şi P&P.În al doilea rând, OCC a fost lansată de către Ministerul de Afaceri Externe în anul 1994, fiind primapolitică daneză care a abordat direct problema responsabilităților companiilor şi pe cea a implicăriisectorului privat în adoptarea de politici publice. Această politică are un istoric relativ îndelungat,3
deoarece P&P poate fi interpretată drept o extensie mai recentă a campaniei OCC. În ciuda faptuluică au fost implementate de ministere diferite, între cele două politici există conexiuni importante.Spre exemplu, ambele campanii au manifestat o atenție deosebită față de măsurile de RSC aplicabilepieței muncii şi, totodată, împărtăşesc legături comune cu Autoritățile Naționale pe Piața Muncii.Trei ministere, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii şi Ministerul Economiei, dețin roluri încoordonarea şi promovarea diferitelor politici de RSC. LO, DA şi DI sunt actori importanți, deoareceRSC reprezintă zona în care se regăsesc atât interesele sociale, cât şi cele de afaceri pe care aceştia lereprezintă. LO sau Confederația Sindicatelor Daneze, reprezentantă a angajaților, a favorizat în modtradițional acele politici de RSC care combină standardele legale minime cu negocierile colective.Confederația Angajatorilor Danezi (DA) a subliniat caracterul de voluntariat al RSC bazat pe negociericolective în absența intervenției statului, în timp ce Confederația Industriilor Daneze (DI) a susținut înmod tradițional forța pieței şi voluntariatul.Potitica OCC lansată de Ministerul de Afaceri Externe în 1994 a fost, aşadar, prima politică danezăcare a abordat problematica responsabilitații companiilor şi care a susținut implicarea sectoruluiprivat în elaborarea politicilor publice.4
Page 4 and 5: Cuprins1 Introducere...............
Page 8 and 9: Politica daneză de RSC şi Politic
Page 10 and 11: SustenabilitateObligaţiemoralăRes
Page 12 and 13: Notă:Grupuri țintăPersoane tiner
Page 14 and 15: contractată.• 2004: Implementare
Page 16 and 17: Modele de bune practici Studiu de c
Page 18 and 19: IndicatorimonitorizareSursa deinfor
Page 20: Afaceri Externe. Membrii PNC partic
Page 23 and 24: Nivelul deintervenţieProblemeleabo
Page 25 and 26: angjații vor deține oportunitatea
Page 27 and 28: 3 Cazuri corporative3.1 Vechile Sta
Page 29 and 30: ‐ Dialogul SocialMai mult ca nici
Page 31 and 32: DurataPolitica pentru Diversitate
Page 33 and 34: Informaţii adiţionale1. Politica
Page 35 and 36: Modele de bune practici. Franţa St
Page 37 and 38: Descriereapracticii deRSCÎncepând
Page 39 and 40: DuratăResurseIndicatoriimonitoriz
Page 41 and 42: - Respectul şi protecția mediului
Page 43 and 44: succesul activităților.O populaț
Page 45 and 46: ScopulintervenţieiContextPaşiiimp
Page 47 and 48: Aspecte criticeÎnvăţăminteServi
Page 49 and 50: necesită resurse financiare, dar s
Page 51 and 52: ‐ Responsabili pentru Siguranța
Page 53 and 54: proveniențe extrem de diferite.De
Page 55 and 56: ImpactAspecte criticeInvaţăminteR
Page 57 and 58:
Modele de bune practici Franţa stu
Page 59 and 60:
întregii gamei comerciale Orange,
Page 61 and 62:
DurataResursenecesareIndicatori dem
Page 63 and 64:
Factori cheie pentru eficienţa pra
Page 65 and 66:
Descrierea activităţilor de RSC1)
Page 67 and 68:
DurataAngajament permanentResursene
Page 69 and 70:
Modele de bune practici Irlanda Stu
Page 71 and 72:
1) Punerea sub semnul întrebării
Page 73 and 74:
Modele de bune practici Irlanda Stu
Page 75 and 76:
vitală şi este important să ne a
Page 77 and 78:
Metode de bune practici Irlanda Stu
Page 79 and 80:
NivelulintervenţieiPotenţialibene
Page 81 and 82:
Factori cheie pentru practici efici
Page 83 and 84:
altor legi recente privind egalitat
Page 85 and 86:
ImpactAspecte criticeÎnvăţămint
Page 88 and 89:
de stimulare a încrederii pentru f
Page 90 and 91:
ResursenecesareImpactAspecte critic
Page 92 and 93:
Modele de bune practici Marea Brita
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Provocările referitoare la atrager
Page 98 and 99:
Macclesfield în anul 1991 şi l‐
Page 100 and 101:
Profilul în funcție de vârstă a
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
• preocedurile de HR trebuiau îm
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
• Organizații din comunitate.•
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
• Au fost livrate echipamente noi
Page 116 and 117:
Modele de bune practice Bulgaria St
Page 118 and 119:
membrilor săi• Birourile de Munc
Page 120 and 121:
Programul a fost implementat împre
Page 122 and 123:
Concluzii şi recomandăriPractica
Page 124 and 125:
Potenţialibeneficiari aipracticii
Page 126 and 127:
Modele de bune practici România St
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
calificări recunoscute relevnate
Page 132 and 133:
Aspecte criticeÎnvăţămintePerso
Page 134:
Balkan Institute for Labour andSoci
show all

4. Concluzii - Balkan Institute for Labour and Social Policy

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?