introducere - Gr.T. Popa

Rezumat
Capitolul II. As pe c te g e n e ra le priv in d c o m po rta m e n tul e tic a l m e d ic ului d e n tis t
în fa ţa un o r m a n ife s tări o ra le în c a d rul b o lilo r tra n s m is ib ile
medicul va încerca să obţină cât mai multe detalii despre viitorul pacient, (constituind
foaia de observaţie clinică) realizând aceasta pe baza anamnezei. Totodată, se va urmări
crearea unui cadru de confort şi încredere a pacientului faţă de personalul medical.
Foaia de observaţie clinică reprezintă un document medical de un real folos
ştiinţific şi legal în care se consemnează toate datele referitoare la bolnav:
• medical – înscrie starea bolnavului, investigaţiile efectuate, evoluţia bolii, starea
la ieşirea de sub observaţie;
• ştiinţific – oferă posibilitatea cercetării retrospective sau prospective a unor
fenomene, reacţii la tratamentul ce se aplică într-o anumită afecţiune sau la o
anumită categorie de bolnavi, pe baza cărora se pot extrage unele concluzii
pertinente;
• legal – permite medicului ca, pe baza datelor înscrise în foaia de observaţie
clinică, să îşi justifice atitudinea faţă de bolnav, în cazul în care va fi acuzat de
anumite fapte medico-legale.
Foaia de observaţie clinică cuprinde următoarele părţi:
� datele privind identitatea bolnavului: nume şi prenume, nume părinţi, sex,
vârstă, domiciliu, ocupaţie etc.;
� diagnosticul;
� datele privitoare la anamneză: motivele internării, istoricul bolii, antecedente
personale fiziologice şi patologice, antecedente heredo–colaterale;
� examenul clinic;
� examenele paraclinice;
� evoluţia bolii;
� rezultatele tratamentelor efectuate.
La pacienţii HIV seropozitivi (bolnavii SIDA), medicul stomatolog va urmări, în
special, manifestările orale ale acestei maladii, ele fiind, de multe ori, semnul
patognomonic al infecţiei (27, 84, 148).
Educarea în aceeaşi măsură a medicilor stomatologi, dar şi a celor generalişti
pentru diagnosticarea şi tratarea manifestărilor orale la pacienţii seropozitivi devine
esenţială datorită răspândirii enorme a acestei boli dar şi a responsabilităţii uriaşe pe
care medicii o au faţă de sănătatea pacienţilor (137).
Este deja o certitudine faptul că modificările orale pot fi, în multe cazuri, prima
formă clinică de manifestare a infecţiei cu virusul HIV. Aceste modificări apărute în
sfera orală determină dureri marcate, însoţite de disfagie şi conducând la o stare de
malnutriţie. De asemenea, infecţiile supraadăugate şi tumorile orale necesită un
diagnostic corect şi un tratament adecvat, instituit cu cât mai precoce, cu atât mai
eficient (136, 161).
S-a propus un anumit protocol de abordare a examinării bolnavului SIDA,
astfel:
Examenul oral va include:
� Buzele - în special, comisurile bucale;
� Mucoasa bucală fixă şi mobilă;
11