introducere - Gr.T. Popa

More documents

Recommendations

Info

Recurenţe ale herpesului zoster Capitolul VI. As pe c te c lin ic e a le a fe c ţiun ilo r v ira le . Ma n ife s tări o ra le c u e tio lo g ie v ira lă Ambele leziuni extraorale şi intraorale manifesta vezicular erupţii dureroase care apar într-o distribuţie unilaterală. Tratament şi prognostic. De cele mai multe ori se recomandă terapie de susţinere care este suficientă pentru a trata atât leziunile primare cât şi cele intraorale recidivante ale infecţiei VZV. Cu toate acestea, persoanele imunosupresive pot solicita terapie mai agresivă. Recurentele leziunilor VZV intraorale sunt relativ dureroase, în comparaţie cu alte recurenţe intraorale ale leziunilor virale, de exemplu, recurente HSV-1. Leziunile orale VZV au un prognostic bun; cu toate acestea, la persoanele care sunt predispuse la recurenţe multiple, leziuni asociate pot reprezenta un factor important de morbiditate. Persoanele care sunt imunosupresive prezintă un risc crescut pentru recurenţe extinse aceste pot însă răspunde la terapia convenţională (133). Deşi cele mai multe persoane ce lucrează în domeniul stomatologic au avut în copilărie un episod primar de infecţie, măsurile de protecţie adecvate infecţiei puţin probabil vor preveni transmiterea virusului în cadrul tratamentelor stomatologice. VIRUSUL EPSTEIN-BARR (EBV SAU HHV-4) Virusul Epstein-Barr este un herpesvirus care are relaţii cu mai multe procese infecţioase şi neoplazice (11, 131). Acesta a fost recunoscut de mulţi ani în calitate de agent cauzativ a mononucleozei infecţioase, de obicei, transmise de către salivă infectată (6, 15, 47). Persoanele infectate înainte de adolescenţă rareori dezvolta simptome clasice de mononucleoză infecţioasă. De o importanţă deosebită a fost asocierea de EBV cu leukoplakia orală păroasă, o leziune unică a mucoasei orale prezentă în special în cazul infecţie HIV (157, 202). Virusul Epstein-Barr a fost, de asemenea, asociat cu limfomul Burkitt şi carcinomul nasofaringial, aspect regăsit şi în alte studii de specialitate (4, 155, 158, 169, 203). Tabelul 20. Repartiţia cazurilor în funcţie de lotul de studiu şi prezenţa virusului Epstein-Barr Manifestări orale cu Nr cazuri % Nr cazuri % Total cazuri etiologie virală Virusul Epstein-Barr Alte etiologii virale Lot A 1121 161 11 6.83% 150 93.17% Lot B 911 64 5 7.8% 59 92.2% Total 16 7.11% Se remarcă faptul că frecvenţa prezenţa virusului Epstein Barr este sesizată în cabinetele de medicină dentară prin manifestările orale pe care le prezintă. Astfel 7.8% 46
Capitolul VI. As pe c te c lin ic e a le a fe c ţiun ilo r v ira le . Ma n ife s tări o ra le c u e tio lo g ie v ira lă din cazurile analizate în cadrul tratamentului stomatologic şi care aveau manifestări orale au prezentat virusul Epstein Barr în timp ce în lotul pacienţilor din secţia de boli infecţioase ce prezentau manifestări orale virusul Epstein Barr a fost întâlnit la 6.8% din cazuri. Prezent a virusului Epst ein Barr Virusul Epstein-Barr Alte etiologii virale Alte etiologii virale, 92.89% Virusul Epstein- Barr, 7.11% Fig.26. Repartiţia cazurilor în funcţie de prezenţa manifestărilor orale şi prezenţa virusului Epstein-Barr Pe baza analizei celor 16 cazuri (7.11%) ce au prezentat virusul Epstein-Barr putem spune că simptomele caracteristice ale acestor boli sunt următoarele (tabelul). Tabelul 21. Bolile asociate cu virusul Epstein-Barr (EBV) (în plus faţă de infecţioase mononucleosis) Boală Manifestare Tratament Limfom Burkitt (non-Hodgkin) Carcinomul nasofaringeal Leukoplakia orală păroasă Pierderea dinţilor Durere şi parestezie În special la rasa chineză De cele mai multe ori asimptomatic <strong>Gr</strong>anular, catifelat, eritematos anaplastic Metastaze cervicale Apare pe partea laterală a limbii Chimioterapie Pronostic foarte bun Radioterapie Pronostic bun Medicamente antivirale Manifestări orale. Leziunile orale caracteristice în mononucleoza infecţioasă constau în faringită şi peteşii hemoragice la nivelul palatului moale şi faringe, de obicei prezente la adulţii tineri, iar concomitent cu acestea se regăseşte febră şi limfadenopatie de col uterin aspecte ce au fost menţionate şi în literatura de specialitate (19, 52, 103, 126) . 47
Page 1 and 2: Universitatea de Medicina si Farmac
Page 3 and 4: Rezumat Introducere Este insa incon
Page 5 and 6: Rezumat Capitolul II. As pe c te g
Page 19 and 20: P ARTE A P E RS ONALĂ Fig.1. Studi
Page 21 and 22: P ARTE A P E RS ONALĂ Fig.2. Virus
Page 23 and 24: Capitolul IV. Ma n ife s tări o ra
Page 25 and 26: Capitolul V Capitolul V. Ma te ria
Page 27 and 28: Capitolul VI. As pe c te c lin ic e
Page 29 and 30: Pacienţi ce prezintă infecţie (S
Page 31 and 32: Infecţie cu virus Coxsackie Human
Page 33 and 34: No of obs 2 8 2 6 2 4 2 2 2 0 1 8 1
Page 35 and 36: VARSTA Capitolul VI. As pe c te c l
Page 45: Capitolul VI. As pe c te c lin ic e
Page 51 and 52: Rezumat Capitolul VIII. As pe c te
Page 71 and 72: Rezumat 16% 14% 12% 10% 8% 6% 4% 2%
Page 77 and 78: Rezumat CONCLUZII Concluzii Bolile
Page 79: Rezumat Concluzii patognomonice ale

introducere - Gr.T. Popa

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?