introducere - Gr.T. Popa

More documents

Recommendations

Info

Capitolul VI. As pe c te c lin ic e a le a fe c ţiun ilo r v ira le . Ma n ife s tări o ra le c u e tio lo g ie v ira lă HSV-1. Cu toate acestea, nu este utilizat pe scară largă, din cauza costurilor ridicate şi astfel apar întârzieri importante în diagnosticare (207). Sunt şi situaţii specifice, de exemplu, o persistenţă a leziunilor vesiculoulcerative la pacienţii ce prezintă imunosupresie, caz în care se indică utilizarea acestei metode de diagnostic. Diagnosticul diferenţial Iniţial gingivostomatita herpetică poate fi confundată din punct de vedere clinic cu impetigo, în special atunci când leziunile sunt în primul rând periorale, mai degrabă decât intraorale. Pacienţii adulţi cu gingivostomatite herpetice sunt uneori greşit diagnosticaţi ca având eritem multiform. Acest lucru este deosebit de îngrijorător, deoarece astfel de pacienţi sunt de obicei trataţi cu corticosteroizi sistemici, care poate exacerba infecţia virală. Herpes labialis nu prezintă probleme în diagnosticul clinic (175, 176), deoarece istoria clinică a pacientului cu episoade frecvente confirmă suspiciunea. Leziunile intraorale pot fi diferenţiate de gingivitele banale, de ulcerele recurente aftoase prin locaţia anatomică, care este, doar pe mucoasa keratinizată (anexat gingival şi pe palatul dur) în cazul leziunilor intraorale, iar în cazul ulcerelor recurente aftoase leziunile apar doar pe mucoasa nekeratinizată (labial şi mucoasa bucală, alveolele gingivale, limbă, palatului moale şi pe cale orală faringe) (fig.20). Fig.20. Gingivită cronică ulcerativă (sex feminin, 42 ani) Diferenţierea de herpes simplex este destul de uşoară leziunile fiind caracteristice (fig.21) Fig.21. Herpes simplex recurent, la nivelul buzei inferioare, la un adult (C.M., 36 ani) 42
Capitolul VI. As pe c te c lin ic e a le a fe c ţiun ilo r v ira le . Ma n ife s tări o ra le c u e tio lo g ie v ira lă Fig.22. Herpes labial (buza superioară) (T.C. 41 ani) Tabelul 18. Diagnosticul diferenţial pentru leziunile recurente HVS 1 şi HVS 2 (26) Ulcer aftos Impetigo Eritem multiform Herpes labialis Varicela zoster (VZV) Diagnosticul diferenţial Localizare numai pe mucoasă nekaratinizată: buze, obraji, limbă, mucoasă alveolară, palatul moale şi faringe); niciodată precedat de vezicule Adesea proeminente, afectează perioral şi adiacent pielea facială Vezicule proeminent sângeroase (roşu-aprins) şi de multe ori sunt prezente pe iris şi de asemenea leziunile sunt vizibile pe piele Furnicătură, arderea; fuziune de grupuri mici, umplute cu lichid, vezicule Intraoral leziunile sunt relativ mai puţin frecvente, în principal infecţii (vărsat de vânt); leziuni recurente (herpes zoster) ce sunt dureroase. Deşi sunt disponibile numeroase preparate, eficacitatea lor reală a fost de cele mai multe ori discutabilă. Valoarea lor principală, în cea mai mare parte, pare a fi una simptomatică şi de efect placebo, mai degrabă decât cu acţiune antivirală. Rapoarte privind terapia antivirală sistemică indică faptul că intervenţia cu acyclovir atenuează foarte mult semnele clinice şi simptomele asociate cu gingivostomatita herpetică. Acyclovirul este de asemenea, utilizat în tratamentul herpesului recurent labialis; cu toate acestea, un astfel de tratament este nul în cazul instituirii târzii a tratamentului (16, 183, 205, 207). La pacienţii sănătoşi leziunile se rezolvă în 10 până la 14 zile. Din păcate, leziunile recurente HSV-1 pot apărea la fel de frecvent, la fiecare câteva săptămâni în funcţie de constituţia pacienţilor infectaţi şi factorii individuali (160). Complicaţiile sunt rare însă leziunile recurente ale HSV-1 pot prezenta complicaţii semnificative la indivizi care prezintă afecţiune malignă, chimioterapie, radioterapie, sau sunt în pregătire pentru primirea unui organ sau ţesut (transplant) (41, 172, 182). Leziunile orale HSV-1 tind să fie mai severe şi prelungite la astfel de 43
Page 1 and 2: Universitatea de Medicina si Farmac
Page 3 and 4: Rezumat Introducere Este insa incon
Page 5 and 6: Rezumat Capitolul II. As pe c te g
Page 19 and 20: P ARTE A P E RS ONALĂ Fig.1. Studi
Page 21 and 22: P ARTE A P E RS ONALĂ Fig.2. Virus
Page 23 and 24: Capitolul IV. Ma n ife s tări o ra
Page 25 and 26: Capitolul V Capitolul V. Ma te ria
Page 27 and 28: Capitolul VI. As pe c te c lin ic e
Page 29 and 30: Pacienţi ce prezintă infecţie (S
Page 31 and 32: Infecţie cu virus Coxsackie Human
Page 33 and 34: No of obs 2 8 2 6 2 4 2 2 2 0 1 8 1
Page 35 and 36: VARSTA Capitolul VI. As pe c te c l
Page 41: Capitolul VI. As pe c te c lin ic e
Page 51 and 52: Rezumat Capitolul VIII. As pe c te
Page 71 and 72: Rezumat 16% 14% 12% 10% 8% 6% 4% 2%
Page 77 and 78: Rezumat CONCLUZII Concluzii Bolile
Page 79: Rezumat Concluzii patognomonice ale

introducere - Gr.T. Popa

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?