DEMEP CU - upload.wikimedia....

POEM 303
Tot ca un bolnav ce gust& doctoriile cu greata,
Ca §i el, scArbit §i sceptic, prelungesc aceastA vieata,
Si precum sArmanul doctor ultima retetA scrie
Celui care e pe duck numai de parigorie,
Tot a§A sA pot da 'n lAturi ale traiului primejde
Mai mA 'n§el din vreme 'n vreme cu-o nemernicA nAdejde
lar cAnd stau sd-mi dau de seamA tot ce vAd §i tot ce-aud,
Imi repet in totdeauna, ca un basm urit §i crud :
Am vAzut neru§inarea ocArind intelepciunea,
Am vAzut dobitocia intinzandu-§i negriciunea
Pe obrazul cugetarii .alb, ca aurul curat,
Am vAzut fatArnicia &And in lAturi adevArul ;
Am vAzut, de foame, munca in dureri smulgandu-§i pAriit
Am vAzut talente stinse subt ingreunarea vietii,
In mizerie sleindu-§i bArbätia tineretii ;
Am vAzut §i pizmuirea veninoasA urmArindu-i,
Si'n sfAr§it nenorocirii cu trofeie dAruindu-i.
Am vázut §i nulitatea ingamfata, idictatd,
Pretuindu-se in toate cA ea singura e toatA ;
Am vAzut iubirea rupta din a inimii simtire,
Ne 'nteleasA §i sdrobita in puternica ei fire ;
Am vAzut §i targul zisei legiuite-cununii,
Ce familie inchiaga pe-a vAnzArii temelii,
Am vAzut... §i azi desgustul a ie§it din mine,a bard
!
A§ voi din creieri focul ratiunii sá dispara,
Ca sA nu mai simt nimica §i sA nu pricep nimica...
and, in orice dimineata, mA scol viu; m'apucA frica.
S'a sfAr§it... Nu mai ma 'ncAntA nici un soiu de simtiminte,
Crezul meu e ori §i cine te urA§te §i te minte,
Cel ce are plin stomacul rAde .de cel cu el gol,
Traiul bun e luat, in fine, de bogati in monopol ;
Si din vremile mo§nege panA azi a fost §i iarA :
In cA§tigul celui tare, slabul trebuie sA piara I
I