DEMEP CU - upload.wikimedia....

POEME TN PROZA 41
se opria, nu voii sã mai mearga, pornia iard§i Cdrufa§ul
II ajuta, punea §i el umerii, impingea, ii spunea o vorbA
bund cum se spune copiilor.
Si aceasta cale se repeta de trei-patru ori in fiecare zi.
De multe ori ei dau spectacole in stradd: calul nu mai
putea sã mearga, cddea la pdmant. Cdrufa§ul se incerca sd-1
scoale, chema in ajutor un drumef, u§ura drilla de o greutate
dar nimic. Animalul trebuia sA se odihneascd, sd-§i
recd§tige puterile. Inchidea ochii i suferia toate loviturile biciului.
Treatorii se opriau curio§i §i razand ; gardistul injura.
Negustorii cari a§teptau marfa opriau ceva din plata cdrufa§ului,
pentrucd n'a venit la timp.
Si nu rareori am vAzut pe bietul umilit §terganduli lacrAmile
cu dosul mânei.
Duminica bea, da calului fan mai mult, petreceau amandoi.
SAracii pot ate odatA sd uite, sd se creadd fericifi
* * *
Intr'o zi de iarnd ma gandiam la cdrufa§ : nu-1 mai vAzusem
de mult. Era poate bolnav intr'un spital sau dus
aiurea nu §tiam nimic.
Alli umilifi treceau pe sub ferea9tra mea ; pe cei fericifi
nu-i luam in seamA. Ei n'au nimic interesant §i atragator.
Dar pe cand Ind lAsam in voia gandurilor, un cortej funebru
venia incet §i trist. Era o cAruld veche, cu un cosciug
intr'insa, trasd de un cal slab §i bdtran. Inainte un popd ; in
urmd cloud femei cernite §i un copil.
Recunoscui calul ...
Mergea lini§tit §i u§or, ducanduli stdpanul
la groapd.
PAPUSA.
E uritd, bAtrand i orfana.
N'a iubit-o nimeni, aceasta este desigur cea mai dureroasd
pagina din cartea viefelor. Ea, intdi, a urit pe Dumnezeu,
apoi, moartea care IntArzia ; la urmA a iertat pe
Dumnezeu §i pe moarte.