DEMEP CU - upload.wikimedia....

NUVELE
Incercai sa-i scriu, sa-i vorbesc, sa-i spun totul... Nu indrázniam
!... Invingatorul atator inimi de femei devenise
un timid.
Durerea ma Meuse ridicOl : ingalbeniam, tremuram, eram
stangaciu. Nu puteam sa-i dau o floare, sa-i scriu un vers pe
album, sa-i strang mana.
Ea ma intelesese, dar ramanea neturburata, ca un astru
i
departat i rece.
In noptile acele, recitii §i pricepui vietile lui des Grieux §i
a lui Werther, de cari altadata rasesem.
Si sä nu credeti ca era un capritiu, o dorinta trecatoare
aceea ce ma nelini§tia ; nu, era iubirea, iubirea adevarata,
ubirea oarba, neinteleasa ; iubirea care te ucide, te face nebun,
sau criminal.
Intr'o seara, aflandu-ne amandoi singuri, pe o band, in
gradina, vrusei sa-i cad in genunchi. Eram ascunsi sub ramurile
unui liliac alb. Dar nu putui ; amujisem, ramasesem cu
ochii pironiti in gol, cu capul intunecat de o negurd imensa
De unde imi venia aceasta timiditate ? Sa fie caracteristica
tuturor debo§atilor, a caror sensibilitate i imaginatiune n'a
fost deprinsa decal cu iubirea femeilor jeftine §i pierdute ?
Cruda pedeapsa !
* *
Peste cateva zile am plecat.
Daca nu am plecat Inca §i din vie*, este o zadarnicie pe
care n'o inteleg. De altfel eu nu mai pot sa inteleg nimic...
V'am facut aceasta confesiune pentru a trage voi dintr'insa
un sens dacá in vie* asta poate sa aiba ceva un inteles.
INgLATOARE.
CAtre inceputul primaverii, soarele aducea o nota de speranta
pentru toate acele suflete obosite de uritul iernii.
Pasarile ciripiau mai vesel, sbfirau in stoluri sgomotoase
printre ramurile Ind neinfrunzite. Din seninul departat al cerului
cobori o pace binefacatoare, o lumina dulce.
63