DEMEP CU - upload.wikimedia....

INTIM 11
Aproape de noptat, o ceata numeroasA de Tigani nomazi
poposesc in apropiere de curie, pe o miri§te verde. E o priveli§te
originalA : bArbati cu plete negre sau albe, cAzAndu-le
incurcate pe umeri §i pe frunte ; femei sdrenturoase, murdare,
unele tinere, cu ochi ispititori de inflAcArati, cu dinti
ce au strAluciri de zapadA ; copii goi ; cart* trase de mArtoage
obosite §i lihnite de foame ; cAini legati de chute, rAsuflAnd
greoiu, cu limbile scoase ; §i un amestec de vorbe, de
tipete, de rAsete concert monstru, care aye& o notA de
poezie barbarA.
TArziu, nu se mai auzià nimic. Se zAriau numai cele din
urrnA licAriri ale focurilor, in jurul cArora i§i preparase cina
lor de searA. Acum dormiau, multumiti §i neturburati, unii
sub corturi, altii pe pAmAnt, cu fate spre stele.
6 Mai.
Ziva e Roroasd, putin rece. IntAia dimineatA la tarA, surprinde
ca cea mai plAcutA notrtate. In locul uruiturilor
de trAsuri §i strigatelor dela ora§, n'auzi decAt ciripirile pAsdrilor,
sburAnd repezi pe la fereastrA.
MA duc sA vAd Oltul, care trece aproape de sat, cale de
trei minute. VAntul de camp are o armonie ciudata. Dacd
nu-1 bagi in seamA, te supArA ; dacd il asculli cu atentiune,
ti se pare un graiu vechiu, care ti-ar aduce aminte o poveste
de demult, aproape uitatA. Nu intelegi ce spune, dar te
mi§cA. VAntul acesta evoacA vremuri pierdute, amintiri confuze.
Ma opresc in fata Oltului. El trece repede §i mAndru. Valurile
lui au o vioiciune particulara, un ritrn §i o curgere ce-ti
sugestioneazA ideia nestatorniciei. Se duc grabite §i nepAsAtoare.
Pe malul dimpotrivd, ochii mi se afundA intr'o padure
deasA de sAlcii. Aud triluri de privighetori §i freamate de
crengi pletoase.
De departe vine un fel de sonoritate vagA, ca o muzicA
a tAcerii.