DEMEP CU - upload.wikimedia....

102 TRAIAN DEMETRESCU
Se cunoscurA la gara, in ziva cand Edviga venia in Romania.
Biata fatä, necunoscand altd limbA, se adresA in nemte§te
hamalilor sd-i aducA o birje. Dar nimeni n'o intelegea.
Titu Risipeanu se afla din intamplare acolo. El avea o veche
placere, care cu timpul se schimbase in manic, a veni de
cateva ori pe saptamand la gara, pentruca sA priveascA sosirea
trenului. Titu se grabi sA aducA o birje necunoscutei
strdine si, dupA rugaciunile ei, prirni s'o insoteasca 'Ana la
hotel. Edviga era aproape sa planet de bucurie ca intalnise
un orn care cuno§tea limba ei. Pe drum se imprietenirA repede.
Ea ii marturisi cA vine de departe, gonitA de vanturile
nenorocirii. Cuno§tea muzica, avea un glas placut §i voia sa.
se angajeze cantAreata intr'un teatru de varietati, sau chiar
la un café chantant.
Titu o sfAtui sa inlature ideile astea, ii spuse ce vieata
amarA §i ru§inoasa duce o femeie in asemenea localuri §i ii
promise cA-i va gAsi un loc, onest §i bine platit, intr'o familie.
Si astfel : inima tdranului ajuns orn de ora§ cult §i multumit,
cu inima pribegei de langA Alpi, se apropiarA, se unirk
ca §i cum s'ar fi cunoscut de cad lumea.
Dr4gostea lor era un roman in cateva randuri : se iubiau
fArA flacAri, faril lirism, fArA gelozie ; era mai mult o prietenie,
cu momentele ei fire§ti de voluptate.
Cu vremea intalnirile lor de DuminicA deveniserA atat de
obi§nuite, incat i§i pierdusera orice nuanta de farmec. Dar
odatd Edviga veni la intalnire cu o carte de rugAciuni, scrisA
in limba germana. Titu nu-§i puta stapani rasul.
Tu crezi in Dumnezeu ? o IntrebA el.
0 L.. mai mA intrebi ?... rAspunse ea, cu un accent de
uimire. Dar tu?
Titu ridieA din umeri, zambi §i tacit. El nu citise multa.
filozofie, dar observatiunile lui rAsfrante asupra vietii stinsesera
in sufletul acestui copil de plugari sceptici cea din
urmA razA a credintei. Ateismul lui era formulat intr'o riedumerire
simplA : «Dacd ar fi un Dumnezeu, ar exista atatea.
nedreptati §i rele in lume ?»