DEMEP CU - upload.wikimedia....

36 TRA1AN DEMETRESCU
5 Julie.
Cerul e pAtat de nori subtiri, ce par ca ni§te insule albe CA";-lAtorind
in spatiu. Nimic nu-ti de§teaptA mai antic doruri
de dud, nostalgii de depArtAri, ca ace§ti frumo§i nori de varA.
ti privesc, culcat pe nisipul dela malul apei, ca un nebun
care s'ar uita fix la vedeniile mintii lui.
A§ voi sA vorbesc, O. cant, sA plang, si rad, dar lipse§te
cineva nu §tiu cine care sä mA asculte, sä mA
vadA, sA mA inteleagA, sA mA iubeascA.
Nu pot decal sA mA izolez in mine insumi, sA cuget
§i pare cA mi-e fricA de cugetarea mea.
E o durere pe care a§ numi-o : «singurAtatea sufletului*.
In lume simt mai rar aceasta durere ; in mijlocul naturii,
ea imi revine totdeauna.
De sigur aproape in mice suflet omenesc se aflA un fond
curat de iubire, care se pAstreaza pentru un alt suflet ; o iubire
care e mai seninA, mai idealA decal iubirea egoistA, iubirea
de sine ; §i cand nu intalnim acel suflet pentru care
pAstram aceastA iubire, sufletul nostru ramane singur.
AceastA singuratate este poate una din marile cauze ale
tristetei noastre.
Unii mor din cauza eiWerther a dovedit-o; altii devin mizantropi
sau sceptici, dupA cum o dovede§te o mare parte din
tinerimea de azi o tinerime palida, sensibilA, fArA entuziasm.
Dar pentruce aceastA nevoie a sufletului nostru de a se uni
cu un altul, de a ie§i din propria lui singuratate ?
Frica de moarte, instinctiv, ne stApane§te pe toll. Ideia
distrugerii, pieirii finale, e poate cauza acestei nevoi a sufletului
nostru de a nu fi singur, de a se continua in amintirea
unui alt suflet.
Im vreme ce-mi treceau prin minte aceste reflectiuni, soarele
nuanta apa cu o culoare de argint strAlucitor, ca §i cum
ar fi voit sA amestece in cantecele undelor armonii de raze.
Si nu §tiu pentruce plangeam.
In satul C.. 1899.