DEMEP CU - upload.wikimedia....

74 TRA1AN DEMETRESCU
Natura, creand omul, n'a §tiut ca-§i creiaza cel mai neimpdcat
du§man.
and vAd prostia locuind in cele mai stralucite palate, inteleg
de ce Diogene traia intr'un butoiu.
Vieata are imensa monotonie a oceanurilor. Singurele ei
variatiuni sunt furtunile.
Sunt nebuni cari spun ea' fericirea sta in intelepciune,
sunt intelepti cari spun ca fericirea sta in nebunie.
Voiti sa inteleaga pro§tii pe oamenii mari ? Dar poate incapea
oceanul intr'un pahar de apa?
A cugeta este poate singura iertare ca e§ti om.
FIL1P.
Stam pe-o banca, la soare.
Ascult pe Filip cum imi vorbe§te intr'o romaneasca abih
inteleasa i prin gesturi stangace i copilare§ti.
Vine din Rusia. Tatal sàu e negustor bogat intr'un ora§el
de langa granita Austriei. Are frati §i surori mai mari ca el ;
mama lui a murit.
El iubia mult pe mama lui §i era vesel §i fericit cand ea
era in vieata. Acum par'ca e strain i singur in lume.
Dupa ce au ingropat-o, el a plans cum nu credea cd omul
poate sa planga atat de mult. De unde vine izvorul acesta
nesecat de lacrimi? Dar intr'o zi, tatal sau s'a rastit la el §i
i-a spus sa nu mai planga «ca e ru§ine». El §i-a oprit lacrimile,
de frica. §i «de ru§ine».
Tatal sat' e un om serios, asyru §i nu se gande§te decat
sa faca bani. Lui Filip nu-i plac banii.
Nici cartea nu-i place. A invatat putin, §tie numai sa citeasca
§i sa scrie. Iarna insa ii place sa citeasca, la gura sobei.
§i