Mg. Serviciilor.pdf - Academia Comerciala

D) perisabilităţii.
30. Operaţiunile de management asociate cu pregătirea serviciilor şi cu conducerea
cererii pentru servicii se reflectă în:
A) derularea procesului de benchmarking;
B) diferenţierea ofertei de servicii;
C) testarea riguroasă a serviciilor;
D) capacitatea managerială a întreprinderii de servicii.
31. În servicii, politica de produs vizează:
A) produsul global;
B) produsele parţiale;
C) deopotrivă produsul în ansamblu alcătuind politica produsului global şi diferitele
sale componente constituind politica produselor parţiale;
D) nici produsul global, nici produsele parţiale.
32. În servicii, personalizarea reprezintă:
A) trăsătură a unui manager modern;
B) modalitatea de prestare a acestora în concordanţă cu cerinţele individuale ale
consumatorilor;
C) metodă specifică personalului firmei;
D) un mod de a discuta cu oamenii.
33. În servicii simbolurile sunt utilizate pentru:
A) inscripţionarea produselor prestate şi livrate;
B) redarea cu fidelitate a unei situaţii supuse procesării;
C) tangibilizarea serviciilor prestate, fiind alese de o manieră care să sugereze atributele
prin care se realizează poziţionarea acestora pe piaţă;
D) au acelaşi rol ca şi marca.
34. Conducerea segmentelor multiple reprezintă o strategie:
A) de piaţă;
B) a participării clientului la realizarea prestaţiei;
C) managerială în servicii;
D) utilizării personalului.
35. În servicii, consumatorii percep un risc:
A) mai mic şi mai intens;
B) mai mare şi mai scăzut;
C) mai mare şi mai intens;
D) nici mare şi nici intens.
E)
36. În servicii, informaţiile sunt susţinute:
A) mai puternic şi un timp mai îndelungat;
B) mai slab şi un timp mai îndelungat;
C) mai puternic şi un timp mai scurt;
D) nici mai puternic şi nici un timp mai scurt.
37. În servicii, „setul posibilităţilor evocate” este:
A) mai restrâns,
B) mai larg;
C) mai mic;
D) mai mare.
38. Faţă de bunuri, în servicii, disonanţa cognitivă este:
A) mai mică;
B) mai mare;