Paleoecologia Ecosistemelor Salmastre din Bazinul ... - GeoEcoMar

17
specimene determinate doar generic. In total sunt 102 taxoni aparţinând la 52 de genuri.
Biodiversitatea nu este foarte mare comparativ cu cele peste 300 specii din Mediterana actuală.
Multe specii din acest “Tortoniano” italian trec în Messinianul inferior (Ruggieri, 1962,
Dieci, Russo, 1964) şi nu puţine se regăsesc la nivelul Calabrianului (Ruggieri 1950, 1951, 1952,
1973), dar cîteva există în fauna actuală a Mării Mediterane (Puri, Bonudace, Malloy, 1964).
Dintre ele, 12 specii au o longevitate excesivă, se regăsesc din aşa zisul “Miocen superior
II” (Acvitanian-Burdigalian) până în Pliocenul din bazinul Acviataniei (Moyes, 1965). Ele sunt
următoarele: Loxoconcha punctatella (Reuss), Costa reticulata (Reuiss), Costa tricostata (Reuss),
Hermanites heidingeri (Reuss), Occultocythereis bituberculata (Reuss), Henryhowella assperrima
(Reuss), Cnestocythere truncata (Reuss), Ruggieria angustata (Seguenza), Ruggieria tetraptera
(Seguenza), Aurila ex gr punctata (von Munster), Buntonia ex gr sublatissima (Neviani),
Carinocythereis carinata (Roemer).
O parte dintre ele (19 specii) se regăsesc şi în secţiunea clasică de la Nussdorf (Reuss,
1850), în arealul Paratethysului Central. Ele sunt următoarele: Bythocypris lucida (Seguenza),
Cnestocythere truncata (Reuss), Caudites aff ungeri (Reuss), Aurila ex gr cicatricosa (Reuss),
Aurila ex gr punctata (Munster), Aurila trigonula (Reuss), “Climacoidea” (?) polypticha (Reuss),
Loxoconcha hastata (Reuss), Loxoconcha punctatella (Reuss), Loxoconcha sagitulla (Reuss), Costa
reticulata (Reuss), Costa tricostata (Reuss), Hermanites haidingeri (Reuss), Occultocythereis
bituberculata (Reuss), Falunia ex gr plicatula (Reuss), Henryhowella asperrima (Reuss),
Quadracythere sulcapunctata (Reuss), Verrucocythereis verrucosa (Reuss).
Omniprezente în Miocenul european sunt speciile: Cnestocythere truncata, Henryhowella
assperrima, Loxoconcha hastata, Loxoconcha punctatella, Costa reticulata, Costa tricostata,
Occultocythereis bituberculata şi grupul prolix Ruggieria, Falunia şi Aurila, toate trei extrem de
mobile morfologic.
Toate celelalte specii sunt mai noi, de unde sugestia unui Tortonian plasat la nivelul
Sarmaţianului mediu şi al Pannonianului (un Pannonian nedefinit, dar aprioric corelat cu
Besarabianul superior-Chersonianul şi Meoţianul din arealul extra-Carpatic. Nici un document
paleontologic nu susţine o asemenea afirmaţie).
Din punct de vedere al originii speciilor, al mişcării evolutive, al lanţului filogenetic posibil,
multe dintre aceste “structuri morfologice” par că au apărut „ex nihilo”. Nu toate.
Unele genuri se plasează pe o linie ascendentă temporal, fiecare gen sau subgen având ceva
care-l diferenţiază de secvenţa anterioară şi posterioară, schimbarea fiind mai rapidă decît în cazul
multor specii în succesiune filogenetică. Este cazul succesiunii Bosquetina – Ruggieria –
Incongruelina – Lixouria (eşalonate din Miocenul inferior până în Pliocenul superior, marin) sau a
succesiunii filogenetice Pokorniella (Eocen mediu) – Mutilus (Eocem superior) – Aurila (Oligocen)
– Hemicytheria (Miocen) – Tyrhenocythere (Pliocen-Ponţian mediu).
La polul opus stau unele genuri extrem de prolixe, cazul genului Loxoconcha, care doar la
nivelul Sarmaţian – Recent (în faciesurile salmastre ale Paratethysului) se fragmentează în aproape
100 de specii paleontologice (Olteanu, 2000).
Nu puţine specii sunt extrem de conservatoare pe o durată de timp mult prea mare. Este
cazul lui Hermanites haidingeri care apare în Eocen şi dispare în Pliocen (Keij, 1957, Moyes,
op.cit). In aceiaşi situaţie este şi Echinocythereis scabra (Oligocen – Pliocen), Costa batei (Miocen
inferior – Recent), Bosquetina carinella (Oligocen – Recent), Loxoconcha punctatella (Acvitanian
– Pliocen). Multe alte specii se cunosc din Miocenul superior sau din Pleistocenul (marin) din
arealul Mediteranei occidentale: Paracytheridea triquetra (Reuss) (cu o extensie temporală
exagerată, din Oligocen până în Sahelianul bazal), Cytherella vulgata Ruggieri (din “Tortoniano”
până în Recent), Ruggieria (Lixouria) aquila Ruggieri (în “Tortoniano” dar şi în Badenianul mediusuperior
din arealul carpatic ), Loxoconcha cristatissima Ruggieri (atât în “Tortoniano”, cât şi în
“Saheliano” dar şi în Badenianul terminal de la Buituri).
Sunt unele specii cu o exitenţă geografică selectivă sugerînd afinităţi ecologice: Cytherella
postdenticulata Oertli apare odată cu Langhianul atât în arealul mediteranean, cât şi în Paratethys şi
dispare abia în Badenianul terminal. Acantocythereis hystrix (Reuss) apare odată cu Badenianul şi