Paleoecologia Ecosistemelor Salmastre din Bazinul ... - GeoEcoMar
Paleoecologia Ecosistemelor Salmastre din Bazinul ... - GeoEcoMar
Paleoecologia Ecosistemelor Salmastre din Bazinul ... - GeoEcoMar
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
17<br />
specimene determinate doar generic. In total sunt 102 taxoni aparţinând la 52 de genuri.<br />
Biodiversitatea nu este foarte mare comparativ cu cele peste 300 specii <strong>din</strong> Mediterana actuală.<br />
Multe specii <strong>din</strong> acest “Tortoniano” italian trec în Messinianul inferior (Ruggieri, 1962,<br />
Dieci, Russo, 1964) şi nu puţine se regăsesc la nivelul Calabrianului (Ruggieri 1950, 1951, 1952,<br />
1973), dar cîteva există în fauna actuală a Mării Mediterane (Puri, Bonudace, Malloy, 1964).<br />
Dintre ele, 12 specii au o longevitate excesivă, se regăsesc <strong>din</strong> aşa zisul “Miocen superior<br />
II” (Acvitanian-Burdigalian) până în Pliocenul <strong>din</strong> bazinul Acviataniei (Moyes, 1965). Ele sunt<br />
următoarele: Loxoconcha punctatella (Reuss), Costa reticulata (Reuiss), Costa tricostata (Reuss),<br />
Hermanites hei<strong>din</strong>geri (Reuss), Occultocythereis bituberculata (Reuss), Henryhowella assperrima<br />
(Reuss), Cnestocythere truncata (Reuss), Ruggieria angustata (Seguenza), Ruggieria tetraptera<br />
(Seguenza), Aurila ex gr punctata (von Munster), Buntonia ex gr sublatissima (Neviani),<br />
Carinocythereis carinata (Roemer).<br />
O parte <strong>din</strong>tre ele (19 specii) se regăsesc şi în secţiunea clasică de la Nussdorf (Reuss,<br />
1850), în arealul Paratethysului Central. Ele sunt următoarele: Bythocypris lucida (Seguenza),<br />
Cnestocythere truncata (Reuss), Caudites aff ungeri (Reuss), Aurila ex gr cicatricosa (Reuss),<br />
Aurila ex gr punctata (Munster), Aurila trigonula (Reuss), “Climacoidea” (?) polypticha (Reuss),<br />
Loxoconcha hastata (Reuss), Loxoconcha punctatella (Reuss), Loxoconcha sagitulla (Reuss), Costa<br />
reticulata (Reuss), Costa tricostata (Reuss), Hermanites hai<strong>din</strong>geri (Reuss), Occultocythereis<br />
bituberculata (Reuss), Falunia ex gr plicatula (Reuss), Henryhowella asperrima (Reuss),<br />
Quadracythere sulcapunctata (Reuss), Verrucocythereis verrucosa (Reuss).<br />
Omniprezente în Miocenul european sunt speciile: Cnestocythere truncata, Henryhowella<br />
assperrima, Loxoconcha hastata, Loxoconcha punctatella, Costa reticulata, Costa tricostata,<br />
Occultocythereis bituberculata şi grupul prolix Ruggieria, Falunia şi Aurila, toate trei extrem de<br />
mobile morfologic.<br />
Toate celelalte specii sunt mai noi, de unde sugestia unui Tortonian plasat la nivelul<br />
Sarmaţianului mediu şi al Pannonianului (un Pannonian nedefinit, dar aprioric corelat cu<br />
Besarabianul superior-Chersonianul şi Meoţianul <strong>din</strong> arealul extra-Carpatic. Nici un document<br />
paleontologic nu susţine o asemenea afirmaţie).<br />
Din punct de vedere al originii speciilor, al mişcării evolutive, al lanţului filogenetic posibil,<br />
multe <strong>din</strong>tre aceste “structuri morfologice” par că au apărut „ex nihilo”. Nu toate.<br />
Unele genuri se plasează pe o linie ascendentă temporal, fiecare gen sau subgen având ceva<br />
care-l diferenţiază de secvenţa anterioară şi posterioară, schimbarea fiind mai rapidă decît în cazul<br />
multor specii în succesiune filogenetică. Este cazul succesiunii Bosquetina – Ruggieria –<br />
Incongruelina – Lixouria (eşalonate <strong>din</strong> Miocenul inferior până în Pliocenul superior, marin) sau a<br />
succesiunii filogenetice Pokorniella (Eocen mediu) – Mutilus (Eocem superior) – Aurila (Oligocen)<br />
– Hemicytheria (Miocen) – Tyrhenocythere (Pliocen-Ponţian mediu).<br />
La polul opus stau unele genuri extrem de prolixe, cazul genului Loxoconcha, care doar la<br />
nivelul Sarmaţian – Recent (în faciesurile salmastre ale Paratethysului) se fragmentează în aproape<br />
100 de specii paleontologice (Olteanu, 2000).<br />
Nu puţine specii sunt extrem de conservatoare pe o durată de timp mult prea mare. Este<br />
cazul lui Hermanites hai<strong>din</strong>geri care apare în Eocen şi dispare în Pliocen (Keij, 1957, Moyes,<br />
op.cit). In aceiaşi situaţie este şi Echinocythereis scabra (Oligocen – Pliocen), Costa batei (Miocen<br />
inferior – Recent), Bosquetina carinella (Oligocen – Recent), Loxoconcha punctatella (Acvitanian<br />
– Pliocen). Multe alte specii se cunosc <strong>din</strong> Miocenul superior sau <strong>din</strong> Pleistocenul (marin) <strong>din</strong><br />
arealul Mediteranei occidentale: Paracytheridea triquetra (Reuss) (cu o extensie temporală<br />
exagerată, <strong>din</strong> Oligocen până în Sahelianul bazal), Cytherella vulgata Ruggieri (<strong>din</strong> “Tortoniano”<br />
până în Recent), Ruggieria (Lixouria) aquila Ruggieri (în “Tortoniano” dar şi în Badenianul mediusuperior<br />
<strong>din</strong> arealul carpatic ), Loxoconcha cristatissima Ruggieri (atât în “Tortoniano”, cât şi în<br />
“Saheliano” dar şi în Badenianul terminal de la Buituri).<br />
Sunt unele specii cu o exitenţă geografică selectivă sugerînd afinităţi ecologice: Cytherella<br />
postdenticulata Oertli apare odată cu Langhianul atât în arealul mediteranean, cât şi în Paratethys şi<br />
dispare abia în Badenianul terminal. Acantocythereis hystrix (Reuss) apare odată cu Badenianul şi