IN T E L L E C T U S 2 /2 0 1 3 - agepi

tilor şi beneficiarilor să împartă profitul generat de
plusvaloarea lucrărilor lor. Prin aceasta se încearcă
restabilirea unui anumit echilibru dintre situaţia
economică a artiştilor şi cea a altor lucrători creativi
care au posibilitatea de a exploata lucrările lor de
mai multe ori.
Directiva este aplicată „operelor de artă originale”,
care cuprind opere de artă plastică sau grafică,
cum sunt: picturile, colajele, tablourile, desenele,
gravurile, tipăriturile, litografiile, sculpturile, tapiţeriile,
obiectele din ceramică sau din sticlă şi fotografiile,
cu condiţia ca acestea să fi fost realizate chiar
de către artist sau să fie copii considerate opere de
artă originale.
Exemplarele operelor de artă realizate în număr
limitat chiar de către artist sau sub îndrumarea acestuia
se consideră a fi opere de artă originale. În mod
normal, astfel de exemplare se numerotează, se semnează
de către artist, deşi acest lucru nu este esenţial.
8. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului
2004/48/CE din 29 aprilie 2004 privind respectarea
drepturilor de proprietate intelectuală.
Potrivit dispoziţiilor Directivei, statele membre
au obligaţia să prevadă măsuri, proceduri şi despăgubiri
necesare pentru a asigura respectarea
drepturilor de proprietate intelectuală menţionate
în textul acesteia. Este necesar ca măsurile, procedurile
şi despăgubirile să fie corecte şi echitabile, să
nu fie complexe şi prea costisitoare, să nu stabilească
termene nerezonabile sau să provoace întârzieri
nejustificate.
De asemenea, măsurile, procedurile şi despăgubirile
trebuie să fie efective, proporţionale şi de
descurajare, fiind aplicate astfel încât să se evite crearea
anumitor obstacole în calea comerţului legal şi
oferindu-se protecţie împotriva folosirii lor abuzive
[8, p. 33-34].
În acelaşi context, constatăm că Uniunea Europeană,
fiind interesată ca politicile şi practicile sale de
asigurare a respectării dreptului de proprietate intelectuală
să fie reflectate în legislaţia altor ţări, inclusiv
a Republicii Moldova, aplică următoarele strategii:
▪▪
încheierea unor acorduri multilaterale şi bilaterale
ce asigură un standard înalt de protecţie şi
asigurare a respectării dreptului de proprietate intelectuală;
▪▪
practicarea dialogului politic la toate nivelurile,
în special, prin intermediul delegaţiilor Comisiilor
Europene, pentru conştientizarea de către toţi
a faptului că protecţia şi respectarea proprietăţii
intelectuale sunt lucruri absolut necesare, demonstrându-se
efectele pozitive ale acesteia pentru progresul
economic, atragerea investiţiilor străine şi, nu
în ultimul rând, pentru beneficiul consumatorilor;
▪▪
asigurarea cooperării tehnice pentru combaterea
pirateriei şi contrafacerii, promovarea reformei
instituţionale în sectoarele organelor de drept,
inclusiv autoritatea vamală, poliţia, organele administrative
şi judiciare;
▪▪
schimbul de idei cu alţi furnizori-cheie de cooperare
tehnică, cum sunt OMPI, OMC, SUA, pentru
a evita duplicarea eforturilor şi a prelua cele mai
bune practici;
▪▪
folosirea mecanismelor şi sancţiunilor de soluţionare
a disputelor, după caz;
▪▪
creşterea gradului de sensibilizare sub două
aspecte: sporirea nivelului de informare a utilizatorilor/consumatorilor
din ţările terţe, pentru a promova
beneficiile dreptului proprietăţii intelectuale
în termeni de promovare a investiţiilor, inovaţiilor,
transferului de tehnologii, protecţia materialelor
tradiţionale şi a calităţii şi informarea despre pericolul
de încălcare a sănătăţii publice, protecţiei
consumatorului, ordinii şi securităţii publice etc.
În al doilea rând, creşterea gradului de sensibilizare
a proprietarilor de drepturi, iarăşi prin prisma a
două perspective: sensibilizarea proprietarilor de
drepturi din Uniunea Europeană în materie de risc
comercial în ţările în care respectarea dreptului
proprietăţii intelectuale nu este la nivelul cuvenit şi
măsurile minime de precauţie ce trebuie adoptate
(cum este, de exemplu, înregistrarea) şi, în al doilea
rând, evidenţierea necesităţii de utilizare a mijloacelor
de asigurare a respectării disponibile în acele
ţări [10, p. 208-210].
Deci, conchidem că abordarea problemelor în
domeniul ocrotirii dreptului de autor şi a drepturilor
conexe şi identificarea căilor de îmbunătăţire a
protecţiei acestor drepturi pe teritoriul Republicii
Moldova vor contribui substanţial la sporirea încrederii
şi a imaginii ţării noastre pe plan internaţional.
Analizând pe larg acţiunile întreprinse de către
Uniunea Europeană în vederea implementării politicilor
sale în domeniul dreptului de autor şi a drepturilor
conexe din Republica Moldova, ne permitem
să formulăm câteva concluzii.
DREPT DE AUTOR ŞI DREPTURI CONEXE/
COPYRIGHT AND RELATED RIGHTS
Intellectus 2/2013 | 11