IN T E L L E C T U S 2 /2 0 1 3 - agepi

Pentru solicitanţi şi pentru BI este important ca
documentarea să fie făcută la timp înainte de publicarea
cererii, pentru a omite publicările A2 şi A3. Totuşi,
termenul limită de 3 luni conform Regulii 42.1
pentru întocmirea raportului de documentare depinde
de data recepţionării copiei de documentare
de către ADI şi nu este nicio legătură între data la
care trebuie să fie întocmit raportul de documentare
internaţională şi data publicării cererii. De aceea,
ADI nu reuşesc în toate cazurile să efectueze documentările
necesare înainte de publicările A1. Drept
consecinţă, numărul mare de publicaţii A2 şi A3 solicită
mai mult lucru şi costuri adiţionale pentru BI,
precum şi inconvenienţe pentru solicitanţi.
De aceea, OEB propune de a introduce în regula
42.1 o prevedere care să lege termenul de publicare
de 18 luni şi termenul limită de întocmire a raportului
de documentare internaţională şi a opiniei
scrise de către ADI. Pentru ca RDI să fie întocmit în
termenul cuvenit, urmând a fi publicat la 18 luni de
la data priorităţii, se propune ca termenul limită de
întocmire a RDI să fie de 17 luni de la data priorităţii,
pentru a putea fi transmis BI până la finisarea pregătirilor
tehnice pentru publicare. Astfel, un număr
mult mai mare de documentări, dacă nu chiar toate,
vor putea fi efectuate până la publicarea A1.
Clarificarea practicii privind autorizarea încorporării
prin referinţă a părţilor lipsă
De la 1 aprilie 2007, conform regulii 20 PCT, solicitanţii
pot încorpora prin referinţă nu doar părţi
de descriere, de revendicări şi desene, dar şi texte
care la prima vedere par să fie o descriere şi revendicări,
dacă aceste elemente nu se conţin în cererea
internaţională. Din 1 iulie 2009 în Ghidul PCT al Oficiului
Receptor au fost incluse paragrafe noi 205E
şi 205F, care reglementează modalităţile de procesare
a cererilor de incorporare prin referinţă a părţilor
lipsă. Însă în ultimii câţiva ani OEB, în calitate
de ADI, a remarcat că unele Oficii receptoare aplică
paragraful 205F în aşa mod, încât solicitanţilor li se
permite, de fapt, să depună o nouă cerere care nu
are legătură cu ceea ce a fost depus iniţial. În asemenea
cazuri, pentru ADI nu este clar ce trebuie să
fie documentat. În particular, OEB a avut situaţii în
care documentarea internaţională a fost efectuată
în baza cererii depuse (copia de documentare), iar
după întocmirea raportului de documentare a primit
de la Oficiul receptor comunicarea de rigoare
privind incorporarea prin referinţă, în calitate de
parte lipsă a unui set nou de descrieri, revendicări
şi desene, care nu aveau legătură cu cererea depusă
iniţial, împreună cu solicitarea de a efectua din nou
documentarea în baza noilor descrieri, revendicări
şi desene.
În legătură cu această situaţie, OEB propune
introducerea în Ghidul PCT al Oficiului Receptor
a prevederii privind inadmisibilitatea încorporării
prin referinţă în calitate de parte lipsă a unei descrieri
noi, a unui set de revendicări şi desene care nu
au legătură cu cererea depusă iniţial.
Discuţiile pe marginea propunerilor menţionate
au fost incluse în agenda sesiunii a 6-a a Grupului
de Lucru PCT din 21-24 mai 2013, în scopul elaborării
unor mijloace menite să ofere servicii noi, mai
eficiente, care ar spori avantajele şi beneficiile oferite
atât utilizatorilor sistemului PCT, cât şi oficiilor
de brevete.
PROPRIETATE INDUSTRIALĂ/
INDUSTRIAL PROPERTY
REFERINŢE
1. Brevetarea invenţiilor în România şi Uniunea
Europeană – www.cviu.ro/documents/03_Brevetarea_inventiilor.pdf
2. PCT. - Tratatul de Cooperare în Domeniul Brevetelor
(Patent. Cooperation Treaty). PERGAM - Societatea
autorilor şi editorilor români de opere ştiinţifice.
PLT – www.ujmag.ro/drept/drept-international-public-si-privat/.../rasfoire/
3. Atelierul „Aspecte practice privind utilizarea Tratatului
de Cooperare în Domeniul Brevetelor (PCT) –agepi.
gov.md/md/news/detail.phpELEMENT_ID=11678
4. https://docs.google.com/document/d/.../preview
REZUMAT
Tratatul de Cooperare în domeniul Brevetelor
(Patent Cooperation Treaty - PCT) constituie un instrument
juridic internaţional prin care statele contractante
sunt legate de îndeplinirea unor obligaţii
privind armonizarea formalităţilor de înregistrare a
cererilor de brevet de invenţie, atunci când se solicită
protecţia prin brevet a invenţiei, simultan, într-un
număr mare de state. Republica Moldova este
parte la Tratat din decembrie 1991, beneficiind de
toate avantajele pe care le oferă sistemul PCT, în primul
rând, de un mod destul de simplu de depunere
de către solicitanţi a cererilor pentru brevete în mai
multe ţări.
Intellectus 2/2013 | 19