IN T E L L E C T U S 2 /2 0 1 3 - agepi

Consideraţii privind evaluarea statistică
a sectorului CDI prin prisma proprietăţii
intelectuale
|
dr., conf. univ. Aurelia ŢURCAN,
prorector pentru activitatea ştiinţifică, USEM
ECONOMIA PI/IP ECONOMY
Ştiinţa constituie o sursă decisivă pentru asigurarea
creşterii economice. Această afirmaţie este
demonstrată cu prisosinţă de dezvoltarea societăţii moderne.
Iată de ce în anii 2000 a fost promovată Strategia
de la Lisabona, la bază căreia stau progresele realizate
în materie de creaţie ştiinţifică şi inovaţie. Oricât de empiric
am privi lucrurile, nu putem exclude influenţa majoră
asupra societăţii a rezultatelor ştiinţifice aplicate în economie.
Activitatea ştiinţifică şi inovaţională are un impact
pozitiv asupra dezvoltării economice a unei ţări. Această
corelaţie dintre indicatorii menţionaţi este întru totul
benefică, ţările dezvoltate ocupând poziţii superioare în
clasamentul internaţional al productivităţii ştiinţifice 1 .
Ca şi orice altă activitate, producţia ştiinţifică şi
inovarea presupune un consum considerabil de resurse
materiale şi financiare şi, în special, un mare
volum de muncă intelectuală şi de creaţie. Iată de
ce ţările dezvoltate acordă continuu atenţie acestor
procese, străduindu-se sa majoreze investiţiile în
ştiinţă până la 3% din PIB.
Datele statistice privind intensitatea cercetăriidezvoltării
şi inovării (ponderea cheltuielilor din activitatea
de cercetare-dezvoltare în Produsul Intern
Brut) în Republica Moldova scot la iveală faptul că,
începând din 1990 (în mod treptat), a scăzut nivelul
1 Întocmit pe baza publicaţiilor ISI 1993-2003.
efortului financiar de la 2,1% la 0,39% în anul 2012.
Constatăm un proces evident de subfinanţare a sectorului
de cercetare-dezvoltare, contrar tendinţelor
şi orientărilor pe plan european şi mondial, având
toate consecinţele negative ce se vor repercuta şi
vor influienţa mult timp asupra evoluţiei economiei
şi societăţii.
Aşadar, în ţara noastră investiţiile în ştiinţă şi
inovare sunt minimale, însă, e cazul să menţionăm,
acestea vin doar din bugetul statului (cota statului
fiind de peste 90%). Un asemenea mod de finanţare
a producţiei ştiinţifice şi inovaţiilor nu satisface
cerinţele societăţii. Statul nu poate investi suficient
în dezvoltarea antreprenoriatului inovaţional, acest
sector ar trebui să-l finanţeze înşişi antreprenorii.
Este necesar de a atrage investiţii private, mai ales
în activitatea inovaţională, de a dezvolta investiţii
de tipul „business angels”. Însă, pentru a atrage investiţii
private, trebuie să fie creat un climat atractiv
în această sferă de activitate, riscul inovaţional fiind
considerabil. Astfel, Republica Moldova trebuie
să-şi stabilească drept prioritate naţională dezvoltarea
businessului inovaţional. Este calea unică de
a crea o societate prosperă. Trebuie să înţelegem
că până nu vom majora investiţiile în activitatea
ştiinţifică, sporind esenţial eficienţa acestui sector,
republica noastră va fi în continuare cotată drept
cea mai săracă ţară din Europa.
Intellectus 2/2013 | 43