02.01.2015 Views

IN T E L L E C T U S 2 /2 0 1 3 - agepi

IN T E L L E C T U S 2 /2 0 1 3 - agepi

IN T E L L E C T U S 2 /2 0 1 3 - agepi

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

LA CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU ACREDITARE ŞI ATESTARE/<br />

AT THE NATIONAL COUNCIL FOR ACCREDITATION AND ATTESTATION<br />

conceptuali şi teoretici. În principiu, cercetătorul<br />

trebuie să fie capabil să satisfacă cerinţele conceptuale,<br />

teoretice, instrumentale şi metodologice ale<br />

ştiinţei pe care o slujeşte [3].<br />

Rezolvarea unor probleme necesită ingeniozitate,<br />

iar pentru ca această ingeniozitate să se manifeste,<br />

este necesar ca problema să aibă soluţii.<br />

Soluţionarea problemelor, în sens general, vizează<br />

o îmbunătăţire a situaţiei şi schimbarea spre bine.<br />

Demersul de soluţionare a problemei ştiinţifice se<br />

constituie într-un proces sistematic, care este planificat,<br />

realizat şi evaluat în condiţiile respectării unor<br />

etape. Acestea au rolul de a orienta în permanenţă<br />

activitatea de soluţionare a problemelor în vederea<br />

diseminării ulterioare a acestora într-o formă adecvată.<br />

Prin urmare, nu există o cercetare ştiinţifică acolo<br />

unde nu există o problemă de soluţionat, indiferent<br />

dacă problema este una de cunoaştere sau de natură<br />

pragmatică, concretă.<br />

Etapele în soluţionarea problemei se constituie<br />

în felul următor.<br />

Etapa 1. Şansa soluţionării problemei este<br />

dată de dorinţa puternică de a o rezolva; de motivarea<br />

cercetătorului pentru rezolvarea problemei:<br />

Există într-adevăr o problemă<br />

Cât de extinsă este problema<br />

Care este natura problemei<br />

Etapa 2. Asumarea problemei. Perceperea clară<br />

a scopului, deoarece dacă scopul nu este clarificat<br />

bine, atunci problema poate fi scăpată din vizor<br />

sau cercetătorul se poate abate de la ea. Scopul<br />

sugerează mijloacele, în baza întrebărilor Ce De ce<br />

Unde Când Cum<br />

Etapa 3. Formularea problemei: înţelegerea<br />

problemei (pătrunderea în conţinutul ei; înţelegerea<br />

greşită a problemei generează răspunsuri greşite),<br />

tipul problemei şi prevederea clară a rezultatului<br />

final. Dacă problema este una de cunoaştere,<br />

avem o cercetare teoretică sau fundamentală, iar<br />

dacă este vorba de o problemă practică, concretă,<br />

cercetarea este una aplicativă. De asemenea, există<br />

probleme impuse de fapte (oferite nemijlocit de<br />

realitate) şi probleme pentru care se caută fapte (se<br />

referă la realitate, dar mijlocit).<br />

Ce anume dorim să obţinem<br />

Vom opera cu un set de date<br />

Dorim să explorăm dimensiunile unui fenomen<br />

Dorim să aflăm cum funcţionează un sistem complex<br />

60 | Intellectus 2/2013<br />

Problema are un caracter exploratoriu, confirmator<br />

sau comparativ<br />

Ce spune problema<br />

Care sunt necunoscutele<br />

Care sunt datele problemei<br />

Care sunt condiţiile de rezolvare a problemelor<br />

Etapa 4. Proiectul de soluţionare. Pentru soluţionarea<br />

problemei este necesară întocmirea unui<br />

plan şi conceperea ideii unei acţiuni; planul ne dă o<br />

linie de conduită generală, însă urmează să examinăm<br />

cu grijă detaliile; se examinează posibilitatea<br />

utilizării tuturor datelor aflate la dispoziţie; atenţia<br />

se concentrează la calitatea datelor, a faptelor.<br />

Care este cauza acestei probleme<br />

Care este nivelul de cunoaştere a problemei date /<br />

a problemelor înrudite<br />

Care sunt relaţiile dintre necunoscute şi datele cunoscute<br />

Problema vizează aspecte teoretice sau practice<br />

Etapa 5. Testarea soluţiilor. Nu este suficientă<br />

doar o încercare de soluţionare a problemelor, ci<br />

este nevoie de mai multe încercări, variind de fiecare<br />

dată mijloacele şi adaptându-le împrejurărilor;<br />

fiecare pas în soluţionarea problemei urmează să<br />

fie abordat cu grijă. Nu trebuie exclus un eventual<br />

eşec, de aceea se elaborează o schemă de rezervă.<br />

Nu este cazul să se facă exces de zel, trecând de la<br />

o schemă la alta, pierzând mult timp. Dacă scopul<br />

este în permanenţă în vizorul cercetătorului, atunci<br />

„rătăcirea” poate fi neutralizată.<br />

Etapa 6. Evaluarea soluţiilor. Soluţiile se implementează<br />

şi se verifică dacă acestea funcţionează şi<br />

dacă au un efect benefic.<br />

Cum poate fi verificat rezultatul obţinut<br />

S-ar fi putut obţine rezultatul şi pe altă cale Care<br />

ar fi fost<br />

Pot fi aplicate rezultatele pentru o altă problemă<br />

Care sunt consecinţele fiecărei soluţii<br />

Este acest rezultat plauzibil<br />

Cum se poate face o verificare a rezultatului<br />

Ce rezultate se mai pot obţine pe această cale<br />

REGULA formulării problemei ştiinţifice soluţionate<br />

în teza de doctor sau a rezultatelor ştiinţifice<br />

principial noi în teza de doctor habilitat include<br />

următoarele componente de bază (fără a exclude<br />

însă şi alte componente adiacente):<br />

Componenta 1. Acţiunea şi rezultatul ei. Soluţia<br />

problemei ştiinţifice vizează acţiunea nemij-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!