3 - agepi

Vom prezenta, legat de această specializare, o scurtă
istorie a învăţământului superior ieşean, unde s-au
introdus primele cursuri de inventică care au vizat
dezvoltarea gândirii tehnice creative a viitorilor ingineri,
cu dezvoltarea planurilor de studiu şi a programelor
analitice aferente şi experienţele acesteia. Plecând de
la dezideratul că un inginer complet este caracterizat
prin patru atribute fundamentale: cunoaşte tehnica,
aplică tehnica, conduce tehnica şi produce tehnica
[13], în şcoala politehnică ieşeană la nivelul anilor ’67,
în cadrul Facultăţii de Mecanică, se fundamentează
primul curs Bazele creaţiei tehnice inginereşti care,
mult mai târziu, în anul 1979, se introduce în planul de
învăţământ al anului IV de studiu, al aceleiaşi facultăţi,
intitulat „Inventică”. Tot la nivelul anului 1967 ia inţă
la Iaşi şi specializarea post-universitară de „inventică”
de scurtă durată, sub forma cursurilor de vară, care
promovează primii formatori din România pentru toate
facultăţile tehnice şi ştiinţi ce, având un apogeu ca
număr de participanţi în anul 1982. Începând cu 1984
se introduce disciplina facultativă de inventică la anii
terminali, în toate facultăţile din Institutul Politehnic, iar
mai apoi şi la alte facultăţi ştiinţice şi inginereşti de la
celelalte universităţi din Iaşi. În 1986 se pun bazele
învăţământului generalizat de creaţie tehnică de la Iaşi,
care a avut drept scop de a compensa, în primul rând,
unele lipsuri în ceea ce priveşte pregătirea în domeniul
creativităţii inginereşti din facultăţile tehnice şi de a
atrage în activitatea de concepţie a unui număr tot mai
mare de ingineri talentaţi [13, 26]. Astfel, s-au introdus
o serie de discipline noi, cum ar : Bazele proiectării
creative, Proiectarea inginerească (Engineering Design),
Ingineria valorii, Sinteza creativă în construcţia
de maşini şi în alte domenii conexe. Până la nivelul
anului 1989, acest învăţământ s-a de nitivat sub aspect
instituţional, restructurându-şi o serie de discipline şi
apărând unele noi, planul de învăţământ cuprinzând
următoarele cursuri: Bazele psihognoseologice ale
inventicii, Bazele psihosociologice ale inventicii, Bazele
logico-combinatorice ale inventicii, Metodele şi tehnicile
psihologice de creaţie, Metodele şi tehnicile logice
de creaţie, Bazele proiectării creative, Legislaţia în
domeniul invenţiilor şi Tehnica redactării descrierilor de
invenţii, ultima vizând speci cul inventicii în domenii
reprezentative prin analize de caz.
Prima disciplină Bazele psihognoseologice ale
inventicii cuprindea în programa analitică elemente
de anatomie a creierului, structura intelectului uman,
gândirea convergentă şi cea divergentă, creativitatea
ca latură a inteligenţei, structurile euristice fundamentale,
componentele gândirii tehnice şi unitatea dintre
gândirea logică - afectivă şi cea practică a inventatorului,
etapele în realizarea invenţiei spontane şi a celei
stimulate, obstacolele în calea creaţiei tehnice şi altele.
Cea de-a doua disciplină, Bazele psihosociologice
ale inventicii cuprindea capitole referitoare la problematica
grupului creativ, a factorilor sociali şi a procesului
inventiv, precum şi aspecte legate de rolul şi locul
creativităţii tehnice în dezvoltarea societăţii.
Disciplina Bazele logico-combinatorice ale inventicii
are în atenţie tehnicile de cercetare morfologică prin
matrice de idei, secvenţial-selective, ponderal-selective
prin divizare pe sub-morfologii, prin enumerare
ordonată (lexico-gracă), prin avansare aleatoare, prin
asemănare, prin diagrame de idei şi prin elaborarea
obiectului generalizat al creaţiei tehnice.
Următoarea disciplină, Metode şi tehnici psihologice
de creaţie prezenta tehnicile de asociere
– consonanţă, analogie şi extrapolare, inversie, empatie,
combinare, input-output, precum şi metodele de
bază, devenite clasice, brainstormingul (Alex Osborn) şi
sinectica (W.J. Gordon).
Disciplina Metode şi tehnici logice de creaţie prevedeau
capitole referitoare la informare şi sinteza critică a
informaţiilor, la metoda matricelor morfologice Zwicky-
Moles şi la metoda obiectului generalizat al creaţiei
tehnice.
Bazele proiectării creative cuprindea uxurile
proiectării reproductive şi a celei creative şi etapele
inventicii ca stadii fundamentale ale proiectării creative.
Disciplina Legislaţia în domeniul invenţiilor prezenta
reglementări şi organisme internaţionale privind
proprietatea intelectuală şi cea industrială, legislaţia
românească privind invenţiile, reglementările privind
implementarea industrială a acestora. În schimb, disciplina
Tehnica redactării descrierilor de invenţii prezenta
normele de redactare a descrierilor de invenţii în
domeniile reprezentative ale inventicii, cu analizele de
caz, având în atenţie tipologiile invenţiilor în general şi
pe domenii, cu prezentarea lor detaliată, prin identi carea
efectelor interdisciplinare şi a principiilor zice de
funcţionare, care stau la baza soluţiei tehnice, revendicate
pentru anumite invenţii reprezentative.
100