3 - agepi

a realităţii sociale şi sunt chemate să diagnosticheze
cursul politic, linia politică nu numai conform factorului
normativ, ci şi comportamental, relaţional, să explice şi
să descrie realitatea sociopolitică în întreaga ei diversitate
şi contrarietate şi, prin urmare, să asigure practica
politică cu tehnologii analitico-politice adecvate.
Dacă ştiinţele politice nu-şi îndeplinesc funcţia de
interpretare critică a realităţii, nu-şi exprimă poziţia
independentă faţa de putere, atunci ele, în cele din
urmă, riscă să prezinte o interpretare distorsionată a
fenomenului politic. Iată de ce dezvoltarea relevantă a
ştiinţelor politice e posibilă doar în condiţiile unui câmp
politic deschis, competitiv, adică în condiţiile unui regim
politic democratic.
Astăzi, corelând perioada celor 15 ani de independenţă
a Republicii Moldova cu evoluţia ştiinţelor politice
moldoveneşti, constatăm o semni caţie dublă a acestei
corelaţii. Pe de o parte, înseşi transformările politice
întru consolidarea independenţei statale înregistrate
până acum, procesele de democratizare au fost iniţiate
şi realizate ( e şi cu serioase abateri) prin contribuţia
reală a ştiinţelor politice – mai întâi, utilizându-se
modelele, concepţiile, teoriile politice elaborate în
perimetrul general al acestor ştiinţe, iar ulterior, valoricând
realitatea autohtonă (pe segmentul ei naţional).
Pe de altă parte, proclamarea independenţei Republicii
Moldova a pus începutul dezvoltării ştiinţelor politice
naţionale.
Noile orientări democratice în dezvoltarea diferitelor
domenii sociale, îndeosebi dinamizarea sferei politice,
apariţia fenomenului concurenţei politice, a alegerilor
de alternativă, manifestarea spiritului transformator, i-a
determinat pe mulţi savanţi să valori ce problematica
ştiinţelor politice. Acest fapt a condus la pro larea
analizei politice propriu-zise şi la instituţionalizarea
ştiinţelor politice în Republica Moldova atât pe liera lor
de investigaţie, cât şi pe cea de instruire universitară.
Dezvoltarea ştiinţelor politice se impune şi în contextul
racordării registrului formativ şi a celui de cercetare la
practicile respective europene. În acest context, ţinem
să remarcăm semni caţia Procesului de la Bologna în
crearea unui spaţiu european al învăţământului şi al
unui spaţiu european al cercetării ştiinţice ca doi piloni
principali ai activităţii universitare.
Abordarea problemei în cauză în contextul european
şi internaţional are actualmente o însemnătate majoră
pentru profesorii, doctoranzii, masteranzii, studenţii de
la Universitatea de Stat din Moldova – instituţia care a
iniţiat şi a dezvoltat ştiinţele politice, dar, cu certitudine,
şi de la Institutele AŞM, precum şi de la alte centre
universitare din ţară care s-au încadrat în valori carea
ştiinţelor politice. O atare abordare vizează în mod
direct problema redimensionării statutului nostru de
cadru didactic, de savant, de student, capacitatea şi
tendinţa noastră de a ne identi ca în spaţiul european
comun al ştiinţei şi învăţământului, de a ne conforma
imperativelor ştiinţi ce şi educaţionale moderne pentru
a asigura avansarea statului Republica Moldova prin
pregătirea unor cadre de înaltă cali care şi promovarea
imaginii lui atât în spaţiul naţional, cât şi pe arena
internaţională.
Constituirea ştiinţelor politice ca domeniu de cercetare
ştiinţi că şi sferă de formare profesională a parcurs,
grosso modo, două etape. În prima – anii 1991-1995,
se întreprind primii paşi de instituţionalizare a ştiinţei
politice şi, respectiv, de pregătire şi predare a cursului
normativ de politologie în sistemul de învăţământ superior
din Moldova. Acest eveniment este legat direct
de Universitatea de Stat din Moldova. La USM, din
februarie 1990, activează prima în Moldova Catedră
de Politologie. În anul universitar 1990/1991 profesorii
USM au elaborat şi au editat în limbile română şi
rusă primul manual de politologie. În 1993, în cadrul
Facultăţii de Istorie a Universităţii a fost creată prima
grupă academică la specialitatea „Istoria şi Politologia”.
În 1994, în cadrul aceleiaşi facultăţi s-a deschis Secţia
Ştiinţelor Politice, care asigură pregătirea specialiştilor
la specialităţile „Politologie şi Istorie”, „Politologie şi
Drept”, „Relaţii Internaţionale”.
Cea de-a doua etapă în constituirea ştiinţelor politice
ca domeniu de cercetare ştiinţică şi sferă de formare
profesională (din 1995-până în prezent) a fost marcată
de instituirea la USM, în baza Secţiei Ştiinţelor Politice
a Facultăţii de Istorie, a unei Facultăţi de Ştiinţe Politice
şi Administrative, restructurată în 2001 în Facultatea
Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative
(FRIŞPA). Facultatea de referinţă a devenit factorulcheie
nu doar în pregătirea cadrelor didactice de
specialitate, ci şi în constituirea şi dezvoltarea ştiinţelor
politice moldoveneşti în ansamblu. Începând cu anul
1998, odată cu fondarea pe lângă USM şi AŞM a
Consiliilor Ştiinţi ce Specializate în domeniul losoei
şi politologiei, iar ulterior, din anul 2003 – la specialitatea
ştiinţică “Teoria şi istoria politologiei: instituţii şi
procese politice”, reorganizată pe parcursul anului în
7